Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat trimiterea spre avizare interministerială a unui proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care vizează modificarea regimului sancționator pentru distrugerea spațiilor verzi urbane. Inițiativa propune o schimbare de paradigmă juridică: trecerea anumitor fapte de la regimul contravențional (amenzi) la cel penal (închisoare), în cazul tăierilor de arbori pe suprafețe extinse.
Actualul cadru legislativ din România tratează intervențiile neautorizate asupra vegetației din intravilan, chiar și în parcuri sau pe terenuri private, drept contravenții. Sancțiunile financiare actuale sunt considerate de mulți experți în urbanism drept ineficiente în raport cu beneficiile economice obținute prin eliberarea terenurilor pentru construcții.
Proiectul de OUG introduce criterii specifice pentru activarea răspunderii penale:
- Pragul de gravitate: Fapta este încadrată ca infracțiune dacă afectează suprafețe de spații verzi mai mari de un hectar.
- Regimul proprietății: Reglementarea vizează unitar atât domeniul public, cât și terenurile aflate în proprietate privată situate în intravilanul localităților.
- Modificarea sancțiunii: Se propune pedeapsa cu închisoarea, măsură menită să asigure un grad mai ridicat de descurajare a acțiunilor sistematice de defrișare.
- Obiectivul sistemic: Menținerea integrității ecosistemice a orașelor și protejarea sănătății publice prin conservarea suprafețelor de filtrare a aerului.
Contextul cazului IOR și dilema dreptului de proprietate
Argumentația Ministerului Mediului se bazează pe dificultățile întâmpinate de autorități în gestionarea unor cazuri precum cel al Parcului IOR din București. Acolo, pe o suprafață retrocedată, s-a constatat uscarea forțată sau tăierea a numeroși arbori, fără ca instrumentele administrative actuale să poată opri procesul în timp util.
Inițiativa ridică însă o problemă juridică delicată: echilibrul dintre dreptul constituțional de proprietate și interesul general pentru un mediu sănătos. În timp ce susținătorii proiectului argumentează că funcția socială a proprietății impune limitări atunci când este afectată calitatea vieții comunității, anumiți specialiști în drept civil avertizează că o reglementare prea vagă ar putea genera blocaje nejustificate pentru proiectele de investiții legitime.
Trecerea la răspunderea penală permite însă utilizarea unor instrumente de anchetă mai complexe, precum perchezițiile sau sechestrele, care nu sunt disponibile în procedura contravențională.
Provocări de implementare și limitări tehnice
Dincolo de intenția legislativă, succesul măsurii depinde de capacitatea tehnică a instituțiilor statului. Criticii proiectului subliniază trei obstacole majore:
- Identificarea suprafețelor: Stabilirea exactă dacă o suprafață de vegetație depășește pragul de un hectar necesită expertize topometrice și silvice complexe, care pot prelungi durata proceselor.
- Deficitul de personal: Garda de Mediu dispune de un număr limitat de comisari, ceea ce ar putea duce la o aplicare sporadică a noilor prevederi.
- Consecvența în instanță: Experiența anterioară în infracțiunile de mediu arată că obținerea unor condamnări definitive este un proces anevoios, necesitând o probațiune extrem de solidă.
Proiectul Dianei Buzoianu marchează o încercare de aliniere a legislației naționale la tendințele europene de protejare a mediului urban. Dacă va fi adoptat, acesta va impune o responsabilitate sporită nu doar sectorului privat, ci și autorităților locale, care vor trebui să prioritizeze conservarea patrimoniului verde în planificarea teritorială.
Rămâne de văzut dacă forma finală a OUG va reuși să protejeze eficient parcurile fără a crea o insecuritate juridică pentru dezvoltarea urbană sustenabilă. OradeIași va urmări procesul de avizare și dezbaterile din cadrul ministerelor implicate, oferind cititorilor claritate asupra deciziilor care vor defini calitatea vieții în Iași.
Sursa foto: Valentina Sarosi/Mediafax Foto
