Dezbaterea publică privind relația dintre România și Republica Moldova implică abordări diverse, de la demersuri politice directe la soluții de integrare instituțională. Într-o declarație recentă, profesorul Mircea Dumitru, candidat la președinția Academiei Române, a subliniat că apropierea dintre cele două state ar trebui privită prin prisma integrării în Uniunea Europeană, mai degrabă decât printr-un act administrativ-statal imediat. Dincolo de declarația în sine, perspectiva academicianului aduce în prim-plan o abordare axată pe parteneriate instituționale și „soft power”.
Discuțiile privind unirea celor două state implică analiza unui context internațional complex și a unor constrângeri economice și administrative semnificative. Într-un interviu acordat publicației Edupedu.ro, Mircea Dumitru a definit relația de pe cele două maluri ale Prutului drept „un proces istoric foarte firesc și foarte natural”, detaliind mecanismul prin care acest proces se poate materializa în prezent.
Această abordare reflectă realitățile curente de la Bruxelles și Chișinău. Odată cu deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, procesul de integrare presupune armonizarea legislației, aderarea la piața unică europeană și, pe termen lung, la spațiul Schengen. O eventuală unificare statală directă ar atrage după sine provocări administrative și financiare majore pentru România, incluzând preluarea sistemelor sociale, alinierea infrastructurii și gestionarea situației din regiunea transnistreană.
Colaborarea instituțională: Modelul Consorțiului Universitaria
În absența unei unificări statale de jure, colaborarea la nivel instituțional reprezintă o direcție aflată deja în implementare. Mircea Dumitru a argumentat că această situație „nu exclude necesitatea ca institute de cercetare, institute culturale, cele două Academii și universitățile să lucreze la proiecte comune”. Un exemplu concret este inițiativa derulată în timpul mandatului său de rector. Demersul a vizat integrarea instituțiilor de învățământ superior din Republica Moldova în structurile decizionale și de colaborare din România. Pașii concreți au inclus:
- Asocierea instituțională: Universitatea de Stat din Moldova (Chișinău) a fost invitată și a devenit membru asociat în Consorțiul Universitaria, structura care reunește principalele universități comprehensive din România (din care face parte și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
- Păstrarea autonomiei: Abordarea s-a bazat pe parteneriat, nu pe subordonare. „Aceasta nu înseamnă o unificare administrativă a universităților, nu vorbim de o singură universitate. Vorbim de mai multe universități, dar care colaborează”, a clarificat Dumitru.
- Transferul de bune practici: Adoptarea modelelor europene de management universitar sprijină direct Republica Moldova în parcursul său de reformare a instituțiilor statului, conform cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.
Declarațiile profesorului Mircea Dumitru sunt formulate în contextul viitoarelor alegeri pentru președinția Academiei Române, programate pentru 7 aprilie 2026. Această funcție reprezintă o poziție de maximă importanță în definirea direcțiilor științifice și culturale la nivel național. Pentru conducerea forului candidează filosoful Mircea Dumitru și chimistul Marius Andruh. Conform sursei citate, Marius Andruh a declinat solicitarea de a acorda un interviu pe această temă. Prin poziția sa, Mircea Dumitru propune pentru mediul academic și cultural o viziune pro-europeană, axată pe proiecte comune tangibile, subliniind că integrarea reală se construiește treptat, prin colaborarea instituțiilor, înainte de a fi consfințită prin acte politice.
