Pe 23 mai, premierul interimar Ilie Bolojan le-a spus primarilor ieșeni că peste 15.000 de proiecte PNRR din toată țara trebuie triate de urgență: cele care nu se termină până la sfârșitul lunii august pierd integral banii europeni. Două zile mai târziu, deputatul PNL de Iași Alexandru Muraru a cerut Ministerului Dezvoltării răspuns la trei întrebări concrete despre proiectele ieșene aflate în pericol.
Vizita lui Bolojan la Iași, la finalul lunii mai, a avut tonul unui administrator prins în criză. România negocia la Bruxelles, prin echipele tehnice, redefinirea finanțării pe componenta de grant și pe cea de împrumut pentru zecile de mii de șantiere aflate în lucru în administrațiile locale. Mesajul transmis primarilor era simplu și dur: un proiect finanțat din grant care nu este finalizat la timp se pierde în întregime, chiar dacă lucrările sunt executate în proporție de 90%.
Soluția propusă de premier era trierea proiectelor. Cele care se pot încheia rămân pe grant. Cele care nu se pot termina trec pe componenta de împrumut, unde se pierde doar partea neexecutată, restul urmând să fie acoperit din bugetul național sau local. Pentru lucrările fără șanse realiste de finalizare, Bolojan cerea note de constatare întocmite de diriginții de șantier și angajamente ferme ale constructorilor, cu grafice actualizate. Practic, o documentație care să convingă Comisia Europeană că proiectele merită păstrate la finanțare.
Pornind de la acest avertisment, Alexandru Muraru a depus pe 25 mai întrebarea înregistrată cu nr. 5317A, adresată ministrului Dezvoltării, Cseke Attila. Deputatul cerea, în scris, lucruri pe care un primar din județ ar vrea și el să le știe:
1. Câte dintre proiectele PNRR din județul Iași sunt considerate „cu risc major de întârziere” — adică nu pot fi finalizate până în august 2026 — și care este valoarea lor totală?
2. Ce mecanism exact a pregătit Ministerul pentru a transfera aceste proiecte pe componenta de împrumut, fără ca primăriile să fie penalizate?
3. Au fost transmise primarilor ieșeni instrucțiuni clare privind notele de constatare și angajamentele constructorilor, astfel încât proiectele să poată fi salvate la negocierile cu Bruxelles-ul?
Răspunsul: cifre multe, întrebări ocolite
Răspunsul Ministerului a venit pe 17 iunie. Documentul deschide cu un tablou financiar care, la prima vedere, pare consistent.
La nivelul județului Iași, pe componentele gestionate de Ministerul Dezvoltării, se află în implementare 208 contracte de finanțare, în valoare totală de aproximativ 1,13 miliarde de lei cu TVA, din care s-au efectuat deja plăți de circa 925,7 milioane de lei. Suma se împarte pe două programe:
- Valul Renovării (C5) — 56 de contracte, în valoare de 499,5 milioane de lei, cu plăți de 438 de milioane de lei. Vizează renovarea energetică a unor blocuri și clădiri publice.
- Fondul Local (C10) — 152 de contracte, în valoare de 635,8 milioane de lei, cu plăți de 487,6 milioane de lei. Acoperă vehicule nepoluante pentru transportul public, locuințe nZEB pentru tineri și specialiști din sănătate și învățământ, eficientizare energetică și documentații de urbanism în format digital.
Cifrele arată că aproximativ 81% din bani au fost deja decontați. Pe hârtie, o absorbție bună. Cheia răspunsului stă într-o singură propoziție. Ministerul precizează că responsabilitatea implementării proiectelor, în termenul impus prin PNRR, „se află în sarcina beneficiarului”, iar el doar monitorizează. Este aceeași linie pe care ministrul Cseke Attila o repetă de luni de zile în spațiul public: „Ministerul este doar finanțator”, iar licitația, urmărirea execuției și recepția se fac la nivel local.
Tradus: dacă un proiect ieșean nu se termină la timp, problema rămâne a primăriei, nu a centrului care administrează banii. O poziție corectă din punct de vedere juridic. Mai puțin liniștitoare pentru un primar de comună care a întrebat, prin vocea deputatului său, ce are de făcut ca să nu piardă finanțarea.
Două termene, nu unul
Răspunsul Ministerului indică drept termen-limită data de 31 iulie 2026, în timp ce Bolojan și întrebarea lui Muraru vorbesc despre august. Nu este o contradicție. Prin ordin de ministru, Cseke Attila a prelungit în primăvară termenul de finalizare și decontare a investițiilor finanțate de minister de la 30 iunie la 31 iulie, lăsându-și apoi o lună pentru procedurile de închidere, până la 31 august, când expiră programul PNRR. Beneficiarii ieșeni au, deci, până la sfârșitul lui iulie să încarce totul în platformă. Pe ultima sută de metri, o lună înseamnă enorm.
Cât de departe e Iașul de linia de sosire
Aici intervine partea care nu apare în răspunsul Ministerului. Județul Iași a atras prin PNRR sute de milioane de euro și a urcat în primele patru județe după valoarea finanțărilor.
Problema nu mai este câștigarea banilor, ci cheltuirea lor la timp. Datele publicate, pe baza unei raportări a Ministerului Dezvoltării din toamna lui 2025, arătau că, din peste 860 de proiecte PNRR derulate în județ, doar 30 erau finalizate — sub 4%. Restul figurau „în implementare”, de la achiziția de tramvaie până la dotarea cabinetelor medicilor de familie. Cauzele invocate erau cele cunoscute oricui a urmărit fonduri europene: blocaje la achiziții publice, întârzieri la avize și la documentațiile tehnico-economice.
La asta se adaugă o vulnerabilitate structurală. Multe primării mici din județ gestionează proiecte de milioane de euro cu câțiva funcționari. Comune cu resurse administrative la limită operează finanțări europene de o complexitate comparabilă cu a marilor orașe.
Între timp, la Bruxelles
Răspunsul Ministerului a fost redactat în plină negociere. Pe 22 iunie, la câteva zile după, Guvernul a adoptat memorandumul care finalizează a treia renegociere a PNRR. România a păstrat integral componenta de grant, 13,6 miliarde de euro, iar componenta de împrumut a scăzut la 6,64 miliarde, cu 1,2 miliarde mai puțin decât la finalul anului trecut, tocmai pentru că o parte din proiecte nu se mai pot finaliza. Mecanismul descris de Bolojan la Iași — proiectele avansate rămân pe grant, cele cu probleme trec pe împrumut — a devenit, astfel, politică națională.
Ce nu s-a transformat în politică concretă, cel puțin nu în răspunsul primit de Muraru, este harta ieșeană a acestei trieri. Câte dintre cele peste 200 de contracte gestionate de Minister în județ au fost considerate cu risc și mutate efectiv pe împrumut rămâne, deocamdată, fără răspuns oficial.
Toată această contabilitate are o consecință foarte palpabilă pentru bugetele locale. Un proiect pierdut pe grant înseamnă fie o investiție abandonată la jumătate, fie o cheltuială pe care primăria trebuie să o suporte din bani proprii pe care, de regulă, nu îi are. Întrebarea deputatului ieșean cerea exact ceea ce ar fi prevenit acest scenariu: o evidență a proiectelor în pericol și o procedură clară de salvare a lor.
Răspunsul a venit la timp, cu antet, cu cifre și cu semnătură. Ce nu a venit a fost răspunsul însuși.
