Consiliul Local Iași a votat în ședința de astăzi adoptarea unui proiect de hotărâre care vizează restricționarea publicității stradale pentru jocurile de noroc pe teritoriul municipiului. Măsura face parte dintr-o serie de inițiative administrative care au debutat cu eliminarea sălilor de jocuri de noroc de tip slot-machine din zonele rezidențiale și intens circulate, continuând eforturile de reconfigurare a peisajului vizual urban.
Proiectul, co-inițiat de viceprimarul Daniel Juravle, a fost fundamentat pe necesitatea de a limita expunerea populației – în special a tinerilor și a grupurilor vulnerabile – la mesaje comerciale care promovează jocurile de noroc. Din punct de vedere administrativ, aceasta reprezintă o intervenție în modul în care este gestionat spațiul public urban, punând în balanță libertatea de comerț cu protecția interesului social.
Hotărârea adoptată vizează eliminarea formelor de promovare offline care au devenit, în ultimii ani, o componentă vizibilă a decorului stradal. Restricțiile vizează următoarele categorii de suporturi publicitare:
Publicitate fixă: Interdicția acoperă panourile publicitare de mari dimensiuni, mesh-urile și ecranele digitale amplasate pe imobile sau structuri independente pe domeniul public și privat.
Publicitate mobilă: Amendamentul adoptat extinde sfera de aplicare și asupra vehiculelor colantate sau echipate cu ecrane care difuzează reclame la jocuri de noroc. Această prevedere este menită să prevină eludarea legii prin utilizarea mijloacelor de transport în comun sau a mașinilor private în trafic.
Conform reglementărilor, operatorii de publicitate vor fi obligați să procedeze la dezafectarea acestor materiale în termenele ce vor fi stipulate în procedura de implementare a hotărârii. Nerespectarea prevederilor va atrage sancțiuni contravenționale, a căror cuantum va fi stabilit prin normele metodologice ulterioare.
Contextul european și dezbaterea privind „poluarea vizuală”
Demersul Primăriei Iași nu este singular în contextul european. Mai multe capitale și orașe mari din Uniunea Europeană au implementat, în ultimii ani, restricții similare, motivând decizia prin nevoia de a reduce rata dependenței de jocurile de noroc și de a combate poluarea vizuală. În state precum Belgia sau Letonia, interdicțiile privind publicitatea pentru jocurile de noroc au fost însoțite de studii care au arătat o corelație directă între vizibilitatea reclamelor în zonele de tranzit și creșterea frecvenței de accesare a acestor servicii de către segmentul tânăr al populației.
Din perspectiva urbanistică, susținătorii proiectului argumentează că spațiul public trebuie să își păstreze funcționalitatea socială, nu doar cea comercială. „Orașul trebuie să transmită un alt mesaj în spațiul public”, a afirmat Daniel Juravle în cadrul ședinței. Dincolo de componenta politică a declarației, măsura reflectă o tendință de „igienizare” a mediului urban, prin limitarea stimulilor vizuali percepuți ca fiind nocivi pentru coeziunea socială.
Deși măsura este primită pozitiv de asociațiile civice și de reprezentanții unor instituții educaționale, implementarea sa va ridica provocări practice. Agențiile de publicitate vor trebui să își ajusteze portofoliile de clienți, ceea ce ar putea genera o scădere a veniturilor provenite din închirierea spațiilor publicitare către sectorul jocurilor de noroc. De asemenea, autoritățile locale vor trebui să gestioneze potențialele contestații în instanță din partea operatorilor economici vizați, care ar putea invoca limitarea dreptului de a-și promova serviciile.
Pentru ca această decizie să fie sustenabilă, aparatul administrativ al Primăriei trebuie să asigure o monitorizare riguroasă și egală a tuturor reclamelor. Un alt punct critic va fi clarificarea statutului publicității pe ecranele digitale private, care ocupă fațadele clădirilor din centrul orașului.
În perioada imediat următoare, se așteaptă publicarea normelor de aplicare și un calendar pentru eliminarea materialelor publicitare actuale. Succesul acestei inițiative va depinde de capacitatea administrației locale de a impune respectarea regulilor fără a genera blocaje birocratice și de a oferi o alternativă viabilă pentru gestionarea spațiului public.
