Guvernul României a pus marți seară în dezbatere publică proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2026, un document masiv care trasează direcția financiară a țării pentru anul viitor. Pentru Iași și regiunea Moldovei, analiza filelor de buget scoate la iveală o realitate cu două tăișuri: în timp ce marile șantiere de infrastructură și sănătate își mențin un flux vital de finanțare, administrațiile locale primesc o lovitură financiară severă, cu tăieri drastice la capitolul echilibrării bugetelor comparativ cu anii precedenți. Ce se construiește, ce se amână și cine pierde bani în 2026?
Autostrăzile Moldovei, între certitudini și alocări incerte
Cel mai voluminos capitol al proiectului, aparținând Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (peste 1.900 de pagini), plasează regiunea noastră pe harta strategică a perioadei 2026-2029. Documentul confirmă continuarea lucrărilor pe Autostrada A7 (până la Pașcani) și pe capetele montane ale Autostrăzii A8 (Tg. Mureș – Miercurea Nirajului și Tg. Neamț – Moțca).
Totuși, la o analiză de profunzime, bugetul pe 2026 trădează o meteahnă veche a administrației centrale: includerea proiectelor în documente programatice, dar fără evidențierea clară a filelor de finanțare imediată.
Pentru ieșeni, datele tehnice extrase din anexe arată astfel:
- Autostrada A8 (sectorul montan și tronsonul ieșean): Cele 4 loturi de pe teritoriul județului Iași (88,77 km) și cele montane (116,2 km) figurează ca obiective pentru 2026-2029 la Compania Națională de Investiții Rutiere, dar sumele exacte alocate pentru execuție în 2026 sunt opace.
- Excepția salvatoare: Pentru capătul A8 Tg. Neamț – Moțca, blocat anterior și dependent de fondurile PNRR, se propune o alocare de oxigen de aproximativ 600 de milioane de lei pentru anul în curs.
- Variantele ocolitoare, încă pe hârtie: Centurile vitale pentru decongestionarea traficului – Podu Iloaiei (141,25 milioane de lei estimat) și Iași Est – rămân blocate în faza de „studiu de fezabilitate” sau „proiectare”. Nici Varianta de trafic ușor (8,8 km) nu face încă pasul spre execuție. Surpriza o reprezintă alocarea a 226 de milioane de lei pentru „Varianta de ocolire a municipiului Iași Etapa I – Varianta Sud”, proiect abandonat parțial după inaugurarea primilor 14 km în 2012. Rămâne de văzut dacă Ministerul intenționează o resuscitare reală a acestui traseu.
- Infrastructură feroviară și rutieră secundară: Modernizarea liniei de cale ferată spre frontiera cu Republica Moldova (Ploiești – Iași – Ungheni) și Ucraina rămâne „prioritate strategică”. Pe plan local, va fi finanțat noul pod de pe DN 24C de la Cârniceni, un punct critic de gâtuire a traficului.
Sănătatea primește oxigen, cultura rămâne la stadiul de maculatură
Dacă la infrastructură imaginea este mixtă, investițiile în sănătate par să aibă drum deschis. Spitalul Regional de Urgență (SRU) de la Iași, un proiect vital a cărui construcție tocmai a debutat, primește o alocare solidă de aproximativ 451 milioane de lei de la Ministerul Sănătății. La fel, sunt asigurate fonduri pentru Institutul Regional de Oncologie (IRO) și Serviciul de Ambulanță Județean, semn că regiunea rămâne un pol medical susținut de la centru.
În contrast absolut, investițiile culturale majore trenează. Proiectul noului sediu pentru Opera Națională Iași este blocat tot la faza „Notei conceptuale și a Temei de proiectare”, după mai multe modificări. Nici restaurarea Muzeului Sitului Arheologic Cucuteni nu primește un orizont clar de finanțare, fiind doar menționată generic în documente.
Loviți la temelie: Guvernul taie drastic din banii pentru primării
Adevăratul șoc al proiectului de buget se resimte la nivelul administrației publice locale. Dincolo de sumele defalcate din TVA pentru cheltuieli descentralizate cu destinație strictă (unde Iașul stă bine), Guvernul a redus masiv sumele destinate echilibrării bugetelor locale. Este prețul tăcut al perioadei post-electorale și al încercării de reducere a deficitului bugetar național.
Comparând cifrele propuse pentru 2026 cu execuția bugetară din 2024 (an cu miză electorală majoră), tăierile sunt la nivel de avarie pentru comunitățile locale:
- Consiliul Județean Iași: Va primi pentru echilibrare doar 28,6 milioane de lei, o prăbușire dramatică față de cele 115 milioane încasate în 2024.
- Cele 98 de primării din județ: Vor împărți 109,26 milioane de lei, sumă de peste trei ori mai mică comparativ cu cele 370 de milioane direcționate către ele în urmă cu doi ani.
La polul opus, o veste bună este la capitolul educației și asistenței sociale. Iașul primește 222,68 milioane de lei pentru servicii sociale și centre de zi (cea mai mare sumă din țară) și 105,5 milioane de lei exclusiv pentru transportul elevilor (din nou, lider național, depășind chiar și Bucureștiul).
În concluzie, bugetul de stat pe 2026 menține Iașul conectat la aparatele marilor investiții (SRU și tronsoane de autostradă), dar lasă primarii să gestioneze cu resurse proprii, sever diminuate, funcționarea de zi cu zi a comunităților.
