Administrațiile locale și reprezentanții Guvernului se află într-un punct critic pentru salvarea miliardelor de euro atrase prin proiecte PNRR. Zilele acestea, la Bruxelles, se poartă negocieri tehnice decisive între echipele României și cele ale Comisiei Europene privind închiderea procedurilor de absorbție. Miza este uriașă: evaluarea a zeci de mii de șantiere și salvarea finanțărilor pentru infrastructura majoră a Moldovei, inclusiv secțiunile din autostrăzile A7 și A8.
În cadrul unei vizite oficiale la Iași sâmbătă, 23 mai 2026, Ilie Bolojan a expus clar strategia autorităților pentru a evita un dezastru financiar iminent. Guvernul derulează în prezent proceduri de inventariere strictă, scopul fiind acela ca echipa tehnică, coordonată de Dragoș Pîslaru, să finalizeze negocierile cu forul european până pe 1 iunie.
„Am avut azi la Iași o întâlnire administrativă cu colegii primari în care am discutat problemele care sunt de maximă urgență în aceste zile și anume absorbția fondurilor din PNRR și, pentru că acest subiect interesează toate administrațiile publice din România, urmând ca mâine să avem o ședință cu toți prefecții din țară, iar luni dimineața cu toate primăriile din România, voi face câteva precizări legate de aceste aspecte administrative”, a declarat Ilie Bolojan.
Salvarea banilor europeni: Granturi nerambursabile versus împrumuturi
Principala provocare o reprezintă cele peste 15.000 de proiecte aflate în prezent în derulare în administrațiile din România. În următoarele zile, toate aceste investiții vor fi reevaluate tehnic. Până la sfârșitul lunii mai, Guvernul trebuie să transmită Comisiei Europene lista finală a șantierelor care rămân pe componenta de grant nerambursabil. Condiția este una singură: aceste lucrări trebuie finalizate 100% până la data de 31 august 2026.
Regulile Comisiei Europene sunt inflexibile, iar riscul este major. „Pentru că dacă rămân acolo și nu se termină, România va pierde suma aferentă întregului proiect, chiar dacă el este finalizat de 90%”, a explicat oficialul.
Pentru proiectele unde constructorii nu pot garanta termenul de 31 august 2026, statul român va face demersuri pentru a le transfera pe componenta PNRR Împrumut.
Iată cum va funcționa mecanismul financiar de salvare:
-
Decontare parțială: Pentru proiectele întârziate, se va deconta din PNRR doar volumul de lucrări executat efectiv până la 31 august 2026.
-
Acoperirea diferenței: Restul sumelor necesare finalizării vor fi suportate de la bugetul de stat sau bugetele locale.
-
Procedură de urgență: Diriginții de șantier și supervizorii trebuie să emită note de constatare și să obțină angajamente ferme de la constructori în primele trei zile ale săptămânii viitoare.
„Iar cele care nu se pot termina să fie transferate pe componenta de împrumut, unde sigur vom pierde doar ceea ce nu se poate finaliza, urmând ca diferența să fie acoperită din bugetul național sau din bugetul local, în așa fel încât pe de o parte să terminăm proiectele și să nu avem pierderi pentru țara noastră”, a subliniat Ilie Bolojan.
Situația infrastructurii majore: Autostrada A7 și blocajele de pe A8
Timpul presează nu doar administrațiile locale, ci și marile proiecte de infrastructură rutieră ale regiunii Moldova. În doar câteva zile, autoritățile vor stabili din ce sursă de finanțare vor continua lucrările pe loturile autostrăzii A7, pe tronsonul cuprins între Bacău și Pașcani.
O situație și mai complexă se înregistrează la nord de Pașcani, pe continuarea spre Siret, și pe autostrada A8 (Autostrada Unirii).
Reforme amânate și jaloane imposibil de atins
Pe lângă aspectele ce țin de infrastructura fizică, negocierile de la Bruxelles vizează și reformele legislative asumate de guvernele anterioare, reforme care au fost tergiversate nepermis de mult.
Anumite jaloane tehnice s-au dovedit nerealiste. De exemplu, România s-a angajat să crească viteza medie pe calea ferată și să reducă timpii de întârziere. Din cauze obiective, precum lucrări neterminate sau lipsa locomotivelor noi, aceste standarde nu pot fi atinse, iar statul speră într-o renegociere.
Miza financiară directă a acestor reforme este de 7,5 miliarde de euro.
„Sunt nouă legi foarte importante de care depinde tragerea a peste 7,5 miliarde de euro în așa fel încât sper într-o decizie rațională a partidelor politice în susținerea acestor proiecte în așa fel încât deci la sfârșitul lunii iunie, să putem să le avem adoptate și România în iulie-august să poată să facă tragerile din aceste fonduri”, a explicat reprezentantul guvernului.
Anul acesta, România beneficiază de un buget de investiții record, echivalent cu 8% din produsul intern brut, susținut masiv din fonduri europene. „Absorbția acestor bani înseamnă pentru noi investiții importante care vor crea condiții de dezvoltare în anii următori pentru comunitățile noastre și de asemenea servicii publice de calitate mai bună în spitale, în școli, în primăriile din România”, a concluzionat Ilie Bolojan.
Perioada imediat următoare va demonstra dacă statul are capacitatea reală de a transforma aceste fonduri în drumuri și servicii funcționale, sau dacă birocrația va taxa din nou dezvoltarea regională.
