În prima jumătate a anului 2026, implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii rutiere din municipiul Iași se confruntă cu întârzieri semnificative. Deși Primăria a semnat contracte în valoare de zeci de milioane de lei încă din ianuarie 2025, execuția în teren este limitată de blocaje birocratice și de deficiențe de coordonare cu operatorii de utilități.
O analiză a situației străzilor Spital Pașcanu (Tătărași) și Maior Eremia Popescu (zona centrală) detaliază parcursul administrativ care a condus la menținerea acestor artere în stadiul actual.
Un caz reprezentativ este contractul semnat în ianuarie 2025 pentru modernizarea a 13 străzi, atribuit asocierii conduse de Eky Sam pentru suma de 17 milioane de lei. Deși termenul de execuție asumat era de 12 luni, lucrările de asfaltare nu au demarat. Pe strada Spital Pașcanu, o arteră de legătură intens circulată, intervențiile recente s-au limitat la reparații punctuale (plombări) executate de societatea municipală Citadin SA, în timp ce infrastructura pietonală a rămas neamenajată.
Întârzierea majoră este atribuită, la nivelul conducerii Primăriei, dificultăților în obținerea avizelor din partea Poliției Rutiere. Primarul Mihai Chirica a explicat că normativul rutier actual, aplicat strict, face dificilă modernizarea străzilor vechi, cu o lățime de sub 5 metri, la standardul cu două benzi de circulație și trotuare, fără a recurge la exproprieri și demolări.
Această situație evidențiază o vulnerabilitate structurală în managementul proiectelor publice locale: contractarea execuției înainte de finalizarea și aprobarea soluției tehnice de către toate instituțiile avizatoare. Constructorul Eky Sam a confirmat, prin administratorul Radu Samoilă, că firma nu deține ordinul de începere a lucrărilor tocmai din cauza lipsei acestor avize premergătoare.
Impactul acestui blocaj administrativ se traduce în costuri directe pentru participanții la trafic și frustrare în rândul riveranilor. Șoferii care tranzitează zilnic zona Tătărași reclamă consecințele financiare ale infrastructurii degradate, mulți confruntându-se cu reparații repetate în service-urile auto din cauza gropilor și a gurilor de canalizare neaduse la cotă. Situația a generat chiar intenții de acționare în instanță a municipalității pentru recuperarea acestor pagube.
Nemulțumirile sunt împărtășite și de pietonii nevoiți să circule direct pe carosabil din cauza lipsei trotuarelor. În rândul acestora persistă un sentiment de inechitate, generat de discrepanța dintre taxele și impozitele locale plătite anual și starea precară a infrastructurii, considerată inacceptabilă pentru un municipiu de talia Iașului.
Cifrele programului de modernizare
O trecere în revistă a documentelor de investiții ale municipalității ilustrează discrepanța dintre stadiul contractual și cel din teren:
- 13 artere blocate administrativ: Străzi precum Fermei, Eugen Stătescu, Șipoțel, Ursulea, Izlaz sau Spital Pașcanu sunt incluse în pachetul contractat, dar fără ordin de începere.
- 17 milioane de lei: Valoarea contractului de execuție semnat în ianuarie 2025.
- 2,5 milioane de lei: Bugetul estimat specific pentru modernizarea străzii Spital Pașcanu, conform indicatorilor tehnico-economici aprobați în februarie 2024.
- 94,5 milioane de lei: Valoarea totală a contractelor de modernizare pentru 40 de străzi, raportată de municipalitate în documentele programatice de la începutul anului trecut.
Intervențiile la rețelele de utilități: Cazul Maior Eremia Popescu
O altă cauză frecventă a degradării carosabilului este reprezentată de decalajul dintre finalizarea lucrărilor la rețelele de utilități subterane și refacerea infrastructurii rutiere. Strada Maior Eremia Popescu, situată în proximitatea Palatului de Justiție, prezintă în prezent denivelări pronunțate și degajări de praf, pe fondul creșterii temperaturilor.
Degradarea este consecința directă a intervențiilor executate de ApaVital, parte a proiectului european de extindere a sistemului de apă și canalizare în Zona Metropolitană Nord. Deși cadrul legal și administrativ impune operatorului aducerea terenului la starea inițială, reprezentanții ApaVital au precizat că graficul antreprenorului a prevăzut lucrările de refacere a carosabilului abia pentru a doua jumătate a lunii martie 2026 (16-25 martie).
Situația din teren a celor două artere analizate reflectă o disfuncționalitate în coordonarea instituțională la nivel local. Fie că este vorba despre lipsa avizelor care condiționează ordinul de începere a lucrărilor (pe axa Primărie – Poliția Rutieră), fie despre termenele extinse de refacere a carosabilului post-intervenție (axa Primărie – ApaVital), absența unei proceduri integrate de management urban prelungește starea precară a infrastructurii rutiere.
