Astăzi, 20 august, Primarul Mihai Chirica a marcat cu fast finalizarea unei pasarele pietonale construită de un privat, care nici măcar nu va fi dată în folosință, în timp ce primăriile din Oradea și Cluj-Napoca anunță deschiderea unor mari proiecte rutiere metropolitane, finanțate din fonduri europene, menite să rezolve probleme cronice de trafic.
Iași: Festivism la scară redusă pentru pasajul Tătărași-Aviației
La Iași, cel mai recent demers al municipalității în domeniul infrastructurii este pasajul pietonal Tătărași-Aviației. Evenimentul de inaugurare s-a desfășurat într-o atmosferă festivă, marcată de prezența unei arcade din baloane colorate și de tăierea unei panglici inaugurale. La ceremonie a participat primarul Mihai Chirica, flancat de zeci de persoane din zonă, momentul central fiind tăierea panglicii alături de un grup de pensionare.
Conform proiectului tehnic, pasarela are o lungime de aproape 71 de metri și o lățime de 3 metri. Diferența de nivel dintre cele două maluri este de 3,8 metri, motiv pentru care soluția prevede realizarea unei rampe cu o pantă medie de 5,5, iar valoarea estimată este de aprox. 500.000 euro.
Oradea: 75 de milioane de lei pentru un complex de pasaje metropolitane
Contrastul vine din vestul țării. La Oradea, administrația locală a anunțat deschiderea circulației pe două noi pasaje rutiere situate pe Calea Aradului (DN 79), principala rută de ieșire spre Arad.
Ilie Bolojan a detaliat că este vorba despre o investiție majoră, de aproximativ 75 de milioane de lei. Aceasta include un pasaj subteran de 406 metri (care înglobează și o componentă pietonală) la intersecția cu Centura Oradea și un pasaj suprateran de 535 de metri în zona Aeroportului. Oficialul a precizat că fondurile provin din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bugetul de stat și cel local.
Cele două structuri inaugurate fac parte dintr-o rețea mai amplă de șase pasaje construite la ieșirile din oraș, având ca scop decongestionarea traficului metropolitan. Bolojan a subliniat că respectarea termenelor stricte impuse de PNRR a fost posibilă datorită colaborării strânse dintre Primărie, Consiliul Județean, Ministerul Transporturilor și constructori. „Banii europeni înseamnă astfel de investiții, infrastructură, spitale, școli, creșe”, a declarat acesta.
Cluj-Napoca: Bulevarde la șase benzi și culoare dedicate pentru transportul public
Un alt pol de dezvoltare, Cluj-Napoca, raportează progrese similare în infrastructura de mari dimensiuni. Primarul Emil Boc a anunțat intrarea în linie dreaptă a lucrărilor de modernizare pe tronsonul rutier care leagă orașul de comuna Florești.
Proiectul din județul Cluj nu se rezumă doar la reabilitare, ci presupune lărgirea șoselei de la patru la șase benzi de circulație. Elementul central al modernizării este crearea unei benzi dedicate, semnalizată cu marcaj verde, rezervată exclusiv transportului în comun și bicicletelor, pe o lungime de cel puțin 3,5 kilometri. Administrația clujeană are ca termen limită 1 septembrie pentru finalizarea tuturor marcajelor și deschiderea integrală a tronsonului, obiectivul fiind fluidizarea traficului și reducerea poluării pe una dintre cele mai aglomerate rute din țară.
