Un municipiu cu 20.000 de locuitori, precum Câmpulung Moldovenesc, a finalizat recent, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, o bază sportivă modernă accesibilă comunității, în timp ce în Iași, un oraș cu peste 350.000 de rezidenți, accesul gratuit la infrastructura sportivă de cartier este practic inexistent, terenurile școlilor publice fiind închise de mai bine de un deceniu. Această discrepanță evidențiază o diferență majoră de abordare administrativă privind sportul de masă.
Modelul Câmpulung Moldovenesc vs. Geneva
Baza sportivă din Câmpulung Moldovenesc include un teren de mari dimensiuni (105×68 m) cu gazon sintetic, un teren multifuncțional pentru handbal, baschet, volei și tenis, ambele dotate cu instalații de nocturnă, vestiare și parcări amenajate. Aceasta reprezintă o infrastructură standard pentru dezvoltarea sportului la nivel local.
O analiză comparativă la nivel european subliniază și mai mult deficitul din Iași. Geneva, un oraș elvețian cu o populație comparabilă (aproximativ 211.000 de locuitori), susține un sistem de „centre sportive de cartier”. Municipalitatea din Geneva finanțează și întreține rețele de facilități publice deschise permanent și gratuit, iar reglementările urbanistice impun crearea de spații de recreere în fiecare nou proiect imobiliar major.
Situația în municipiul Iași
În contrast, în cartierele dense din Iași (Alexandru cel Bun, Dacia, Tătărași, Nicolina), terenurile sportive publice cu acces gratuit lipsesc. Spațiile informale au fost eliminate de expansiunea imobiliară, iar alternativele actuale sunt fie baze private, cu plată, fie terenuri amplasate la periferie (Ștrand, Ciric), supuse de asemenea unui regim de închiriere. Conform specialiștilor, investiția pentru amenajarea unui teren sintetic de mini-fotbal cu nocturnă este de aproximativ 25.000 de euro, ceea ce ar însemna un efort financiar de 1,25 milioane de euro pentru un necesar de 50 de astfel de baze la nivelul orașului, sumă nealocată până în prezent.
Antrenorii locali avertizează că această lipsă de infrastructură reduce dramatic baza de selecție pentru sportul de performanță, copiii nemaiavând posibilitatea de a practica sport liber în proximitatea locuinței. Experții notează că rezultatele sportive ale unor țări cu o populație mai mică, precum Elveția, sunt direct corelate cu politicile de stat care garantează accesul la facilități sportive de masă.
O soluție alternativă, aplicată în alte orașe din România, ar fi deschiderea terenurilor din incinta școlilor publice. În Iași, aceste terenuri, aflate în proprietatea Primăriei și doar în administrarea unităților de învățământ, rămân inaccesibile publicului în afara orelor de curs. Conducerea școlilor invocă lipsa personalului de pază și riscul de vandalism.
Subiectul a fost dezbătut în Consiliul Local încă din anul 2017, când s-a propus oficial deschiderea și reamenajarea acestor spații (costurile de modernizare fiind estimate atunci între 40.000 și 80.000 de euro per unitate). Cu toate acestea, deși inițiativa a fost susținută declarativ, Primăria Municipiului Iași nu a adoptat încă un regulament care să permită accesul comunității pe aceste terenuri, menținând astfel deficitul de infrastructură sportivă gratuită.
