Un pod de 11 metri. Atât a pus în șantier primarul Mihai Chirica în 2026, la capitolul infrastructură rutieră. L-a început în iunie 2025. Nici acum nu e gata. Termenul se mută pe septembrie.
Între timp, alte orașe ridică pasaje, poduri și drumuri adevărate. Oradea a deschis în această vară un pasaj de 560 de metri, făcut în 10 luni. Cluj construiește o centură metropolitană de peste un miliard de euro. Timișoara a dat în trafic un pasaj de 132 de milioane de lei. La Iași, pasajele promise de un deceniu au rămas desene.
Am luat la puricat proiectele mari de infrastructură rutieră din trei municipii reședință de județ. Comparația e umilitoare pentru administrația Chirica. O vedeți mai jos, în cifre.
Oradea a ridicat opt pasaje. Iașul, un pod de 11 metri
Oradea a devenit reperul național la pasaje rutiere. Acolo, primăria și autoritățile județene construiesc opt pasaje deodată, în cele mai aglomerate intersecții. Cinci sunt pe bani din PNRR. Trei, pe fonduri europene regionale.
Și le și termină. Pasajul Oșorhei s-a deschis în noiembrie 2025. Pasajul din zona Metro, pe 8 iulie 2026: 560 de metri, 27,4 milioane de lei fără TVA, ridicat de firma PORR Construct în 10 luni. Peste două zile, pe 10 iulie, au tăiat panglica la un al treilea pasaj, spre Satu Mare. La Iași, în tot acest timp, s-a lucrat la un pod de 11 metri.
La Cluj se construiește o centură de un miliard de euro
La Cluj se ridică o șosea de altă categorie. Centura metropolitană a orașului înseamnă peste 40 de kilometri de drum principal, aproape 30 de kilometri de drumuri de legătură, 20 de noduri rutiere, tuneluri și pasaje. Valoarea trece de un miliard de euro.
Nu e un proiect fără cusur. Se lucrează la el de ani de zile, cu licitații reluate și un contract reziliat pe parcurs. Dar primul tronson, dintre Cluj-Napoca și Florești, cu lărgire la șase benzi și un pasaj nou, a ajuns în iulie 2026 la 92%. La Iași, un proiect de asemenea anvergură nici nu există pe hârtie.
Timișoara a dat în trafic un pasaj de 132 de milioane de lei
La Timișoara, primăria a mers pe pasaje și poduri, nu pe promisiuni. Pasajul Solventul, care leagă nordul de sudul orașului, a fost deschis traficului în decembrie 2025, în regim de șantier. Valoarea lui e de 132 de milioane de lei, din care 89 de milioane de la bugetul local și 43 de milioane prin Programul „Anghel Saligny”. Exact programul din care se finanțează și podul de 11 metri al lui Chirica.
Și nu se opresc aici. Timișoara pregătește podul Solventul, primul pod nou peste Bega de după 1989, și Radiala de Vest, un drum nou de 2,7 kilometri cu pasaj peste calea ferată, care leagă orașul de centură. În paralel, se construiește și centura de vest a orașului, pe 14 kilometri.
La Iași, pasajele au rămas pe hârtie
La Iași, pasajele se anunță, se desenează, se reactualizează și se amână. De aproape zece ani. Cel mai vechi caz e pasajul din Podu Roș. Indicatorii au fost aprobați printr-o hotărâre de consiliu local încă din 2018. De atunci, devizul a sărit de la 71 la 193 de milioane de lei, potrivit presei locale. Lucrarea nici nu a început.
Lista e lungă. Pasaje anunțate în Agronomie, în Cotnari, pe strada Anastasie Panu. Niciunul nu a trecut de faza de desen. Pasajul Socola, care oricum trebuie reabilitat, e pomenit de ani buni, fără ca cineva să sape ceva.
Culmea, chiar primăria recunoaște. Într-un comunicat din martie 2026, administrația arăta că „peste 70 de străzi, pasaje și poduri se află în diferite etape de proiectare și/sau autorizare”. Adică pe hârtie. Șaptezeci de bucăți de hârtie.
Un pod de 11 metri, în 15 luni
Singura lucrare rutieră pe care Chirica o poate arăta cu degetul în această perioadă e podul din strada Aurel Vlaicu. Un pod nou, de 11,6 metri lungime și 15,4 metri lățime.
Cronologia e jenantă. Primăria a anunțat lucrarea în mai 2025. Șantierul a pornit în iunie 2025, cu termen de cel mult 12 luni. Acum, aceeași primărie spune că se va putea circula abia pe 7 septembrie 2026, iar în contract scrie 14 octombrie 2026. Faceți socoteala: 15 luni pentru 11 metri.
Proiectul de modernizare a străzii Aurel Vlaicu, în care intră și podul, are o valoare totală de 18,1 milioane de lei, din care 5,7 milioane vin prin Programul „Anghel Saligny”. Lucrează Conest SA. Cât a costat strict podul nu reiese din postările primăriei. Purtătorul de cuvânt al instituției a spus presei locale că „investițiile strict la pod se ridică la 2,8 milioane lei”. Restul se pierde în lucrări suplimentare și devieri de rețele.
Banii există. Pasajele, nu
Și să nu ne spună cineva că e vorba de bani. Podul din Aurel Vlaicu are finanțare, prin „Anghel Saligny”. Pasajul din Podu Roș are un deviz aprobat, umflat până la 193 de milioane de lei. Banii, acolo unde e nevoie, se găsesc. Ce lipsește la Iași e altceva: lucrarea în sine.
Deci întrebarea se pune simplu. Cum reușesc Oradea, Cluj și Timișoara să ridice pasaje, poduri și centuri, iar la Iași cel mai mare proiect rutier al anului 2026 e un pod de 11 metri promis pentru septembrie? Un răspuns primarul Mihai Chirica încă nu a dat. Poate ni-l dă când taie panglica la cei 11 metri.
