Proiectul celor 150 de platforme digitalizate pentru colectarea deșeurilor a declanșat vineri un conflict deschis între administrația centrală și cea locală. Acest scandal privind insulele ecologice din Iași a escaladat după ce ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a respins public afirmațiile primarului Mihai Chirica referitoare la presupusele defecțiuni ale platformei informatice guvernamentale. Disputa scoate la lumină eșecul municipalității ieșene de a respecta termenele europene, fapt care a condus la mutarea forțată a finanțării de pe mecanismul european pe un fond național de rezervă.
Tensiunile au la bază modificarea sursei de finanțare pentru infrastructura de salubritate a orașului. Inițial, Iașul a obținut fonduri prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru instalarea a 150 de eco-insule. PNRR impune calendare de achiziție și implementare extrem de stricte, cu un termen limită general fixat pentru luna august 2026.
Întârzierile înregistrate de Primăria Iași în derularea licitațiilor și a implementării efective au determinat Comisia Europeană să considere proiectul ca având un risc major de nefinalizare. Pentru a nu pierde complet banii alocați României, Ministerul Mediului a decis transferul proiectelor întârziate, inclusiv cel al Iașului, către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).
Ministrul Diana Buzoianu a clarificat public această mutare, demontând narativa municipalității care sugera o vină a structurilor centrale.
„Motivul mutării proiectului de pe PNRR pe AFM nu e, domnule Chirica, pentru că am pierdut eu sau a pierdut Ministerul Mediului banii. Ci pentru că nu ați implementat la timp proiectul, așa cum alte zeci de primării au reușit să facă”, a declarat oficialul guvernamental, adăugând că soluția AFM a fost o plasă de salvare pentru o administrație locală „corijentă” la acest capitol.
Contradicțiile administrației locale în scandalul insulelor ecologice din Iași
Reacția dură a ministrului, care a folosit termeni precum „propagandă ieftină” și a acuzat direct edilul de minciună, vine pe fondul unor declarații fluctuante ale Primăriei Iași pe parcursul aceleiași săptămâni.
Miercuri, municipalitatea a comunicat public faptul că cele 150 de platforme nu pot fi date în folosință deoarece Ministerul Mediului nu ar fi finalizat sistemul informatic (software-ul central) necesar pentru recunoașterea utilizatorilor.
La scurt timp, după ce Ministerul a infirmat existența unui blocaj la nivelul platformei naționale, Primăria și-a nuanțat poziția oficială. Noul comunicat a susținut că problema survine din interpretarea responsabilităților: mai exact, cine are sarcina legală și tehnică de a asocia fizic cardurile de acces cu datele fiecărui cetățean în parte. În același mesaj, primarul Mihai Chirica a acuzat schimbările frecvente de regulament și transferul proiectului de la PNRR la AFM ca fiind cauzele reale ale blocajului.
Blocajul tehnic real: cine distribuie cardurile de acces?
Dincolo de schimbul de replici politice, funcționarea insulelor ecologice depinde de o procedură tehnică simplă, dar laborioasă din punct de vedere logistic.
Pentru ca sistemul să devină operațional, trebuie parcurși următorii pași:
- Infrastructura hardware: Echipamentele fizice (pubelele digitalizate) trebuie conectate la rețeaua electrică și la internet.
- Platforma software: Sistemul centralizat, gestionat de Ministerul Mediului, trebuie să fie activ pentru a recepționa datele.
- Baza de date locală: Operatorul local de salubritate (Salubris SA) și Primăria trebuie să creeze baza de date cu utilizatorii arondați fiecărei platforme.
- Distribuția mediilor de acces: Cardurile RFID sau codurile pentru aplicația mobilă trebuie distribuite fizic și asociate fiecărui apartament.
Ministerul Mediului susține că platforma centrală este complet funcțională, iar sarcina mapării bazei de date cu utilizatorii și distribuirea cardurilor cade exclusiv în sarcina autorității publice locale și a operatorului său de salubritate, conform ghidului de finanțare.
