Dezvoltarea centrelor comerciale și a obiectivelor cu parcări de mari dimensiuni readuce în atenție pe grupul Facebook Vocea Iașului problema suprafețelor mici de verdeață din Iași, în contextul în care o inițiativă locală din 2019, care propunea plantarea obligatorie a arborilor direct printre locurile de parcare, nu a fost transformată nici până astăzi într-o obligație legală pentru dezvoltatori.
Deși legislația națională privind spațiile verzi stipulează importanța protejării și extinderii vegetației urbane pentru reglarea climei și creșterea calității vieții, în faza de autorizare a proiectelor imobiliare nu se impune o regulă strictă privind integrarea copacilor între rândurile de mașini. În practica curentă, vegetația este adesea limitată la un număr redus de arbori decorativi, amplasați la marginea parcelelor deținute de centrele comerciale.
Inițiativa din 2019, blocată la stadiul de propunere
Argumentând necesitatea măsurii, inițiatorul a invocat datele privind calitatea aerului din municipiu. „În condițiile în care Iașul este cel mai poluat oraș din România cu particule mai mici de 10 microni și 2.5 microni, așa cum relevă măsurătorile realizate de Agenția pentru Protecția Mediului și organizații independente precum AirVisual, este de bun-augur acest proiect pentru că arborii filtrează aerul, absorb dioxidul de carbon emis de autoturisme şi reduc concentraţia de praf extrem de dăunătoare sănătății”, a declarat Răzvan Timofciuc la momentul depunerii proiectului.
Demersul din 2019 a făcut parte dintr-un pachet mai amplu de inițiative punctuale menite să combată poluarea, alături de înverzirea zonelor degradate din cartiere sau obligarea dezvoltatorilor imobiliari să asigure minimum 10 metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare apartament nou. Proiectul de hotărâre referitor la parcări nu s-a materializat însă într-o normă locală obligatorie.
Insula de căldură urbană și alternativele din țară6
Specialiștii în dezvoltare urbană atrag atenția că suprafețele betonate sau asfaltate de sute sau mii de metri pătrați generează un nivel ridicat de căldură. Acest fenomen, cunoscut sub denumirea de insulă de căldură urbană, afectează direct confortul termic și sănătatea populației. La nivel național, integrarea copacilor între rândurile de mașini a fost deja asimilată de alte administrații locale, un exemplu în acest sens fiind municipiul Târgu Mureș.
Un priect votat pe ordinea de zi a Cl Târgu Mureș, încă din 2017, vizează plantarea câte unui copac la fiecare trei locuri de parcare de la nivelul solului, acesta fiind primul pas al oraşului înspre înverzirea domeniului public şi reprezentând o nouă viziune în domeniul ecologic. Chiar și în Iași, există exemple de bună practică implementate voluntar de investitori privați, cum este cazul arhitecturii peisagistice a parcării supermarketului Penny din proximitatea Spitalului de Recuperare.
Dezbatere pe rețelele sociale: între umbră, panouri solare și costuri de întreținere
Subiectul înverzirii parcărilor a generat recent o dezbatere publică pe un grupul local de Facebook Vocea Iașului , ilustrând opinii divergente în rândul cetățenilor cu privire la implementarea unor astfel de măsuri.
Unii utilizatori au argumentat în favoarea unor soluții alternative sau complementare. „Mai degrabă fotovoltaice. Copacii sunt foarte buni doar peste 10 ani, fotovoltaicele acum și ar [aduce] marilor magazine o economie consistentă la curent electric. Copaci în jurul parcării și a magazinului și pe căile de acces principal,” a opinat Vali Pleșca.
Alți ieșeni au susținut necesitatea arborilor, oferind exemple din alte orașe europene. „La Budapesta așa este, parcarea are pomi plantați în spațiile dintre mașini, cel puțin la marketul la care am fost eu,” a precizat Elena Jora-Ene. În aceeași notă, Oleg Popa a subliniat eficiența vegetației: „Demult se știe că copacii scad temperatura în orașele mari, vorbim de copaci cu o coroană de umbrire mai mare.” Acesta a indicat, totuși, și un posibil motiv pentru care dezvoltatorii evită astfel de amenajări: „Este doar o simplă problemă, centrele comerciale nu sădesc copaci că trebuie să ai grijă de ei, sunt cheltuieli în plus pentru ei.”
Pe de altă parte, unii comentatori au invocat riscurile materiale asociate prezenței arborilor în zonele de parcare. Paul Olar a oferit un „scenariu real”: „Parchezi mașina lângă un pom, că, na, arată verde și frumos. Se schimbă vremea și te trezești cu o ramură nu tocmai subțire în mașină, parbrizul sau luneta spate e istorie.” Acesta a sugerat că magazinele evită astfel de parcări tocmai pentru a nu fi trase la răspundere pentru eventualele daune provocate autoturismelor neasigurate.
În plus, a fost adusă în discuție și o perspectivă legată de reglementările urbanistice privind numărul minim de locuri de parcare. Vali Roșca a explicat: „La o parcare cu 400 de locuri, dacă plantezi arbori, mai rămân 330 de locuri cu aproximație. Astea pe urmă nu mai corespund numărului de locuri minim cerut pentru autorizația de construcție – 1 loc la 20-30 mp de magazin. Dar ar fi super să fie lege care să ceară asta.”
