Guvernul României a aprobat Ordonanța de Urgență privind înființarea Rețelei de date referitoare la durabilitatea agricolă (RDDA). Actul normativ transpune în legislația națională cerințele Uniunii Europene privind monitorizarea sectorului agricol. Măsura modifică sistemul actual de raportare, extinzând aria datelor colectate de la indicatori strict economici la un format care include date de mediu și sociale. OradeIași prezintă structura noului sistem, bugetul alocat și calendarul de implementare la nivel național și regional.
În prezent, evaluarea exploatațiilor agricole este realizată prin Rețeaua de Informații Contabile Agricole (RICA), un sistem care colectează exclusiv date privind veniturile și cheltuielile fermelor. Conform documentației care a însoțit proiectul de OUG, noul sistem RDDA este conceput pentru a răspunde țintelor stabilite prin Pactul Verde European și strategia „De la fermă la consumator”.
Comparativ cu RICA, mecanismul RDDA introduce obligativitatea raportării pe mai multe coordonate integrate. Pe de o parte, vor fi monitorizați riguros indicatorii de mediu, impunându-se raportarea volumelor de îngrășăminte și pesticide utilizate, a metodelor de gestionare a resurselor de apă, precum și a nivelului estimat al emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitatea curentă a fermei.
Pe de altă parte, colectarea va viza dimensiunea socială, incluzând condițiile și standardele de muncă, gradul de calificare al personalului și indicatori specifici privind salarizarea în domeniul agricol. Aceste noi seturi de date vor completa indicatorii economici tradiționali. Astfel, monitorizarea rentabilității financiare va fi menținută, însă va fi analizată permanent în corelație cu datele de mediu și cu impactul exploatației asupra biodiversității locale.
Date financiare privind implementarea sistemului
Costul estimat pentru dezvoltarea și implementarea sistemului RDDA în intervalul 2024-2027 este de aproximativ 3,5 milioane de euro. Finanțarea este structurată astfel încât peste 2,5 milioane de euro sunt asigurate din fonduri europene, diferența reprezentând contribuția de la bugetul de stat. La data adoptării OUG, Comisia Europeană transferase deja României o primă tranșă de 2,57 milioane de euro, sumă echivalentă cu aproximativ 13 milioane de lei.
Fondurile sunt alocate strategic pentru trei direcții principale de dezvoltare. O primă componentă o reprezintă infrastructura informatică, ce presupune crearea unui software integrat capabil să asigure schimbul de date în timp real cu sistemele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și cu cele ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). A doua componentă vizează achiziția de echipamente IT necesare dotării structurilor centrale și județene responsabile cu agregarea și procesarea datelor colectate. Nu în ultimul rând, o parte semnificativă din buget este direcționată către resurse umane și servicii de suport, vizând finanțarea necesarului de personal pentru gestionarea noii rețele și acordarea de servicii de consiliere. Acestea din urmă au rolul de a facilita adaptarea fermierilor la noul format extins de raportare.
Adoptarea actului normativ în procedură de urgență a fost justificată în Nota de fundamentare prin necesitatea respectării termenelor de raportare impuse de Comisia Europeană. Procesul de implementare este structurat în două etape majore.
Prima etapă este programată pentru anul 2026 și constă în finalizarea dezvoltării aplicației software și testarea acesteia în regim real. În această fază preliminară, un eșantion reprezentativ de ferme-pilot va încărca primele seturi de date, acțiune esențială pentru calibrarea și corectarea eventualelor erori ale sistemului. A doua etapă va debuta în anul 2027, moment în care sistemul RDDA va deveni complet operațional și va reprezenta instrumentul oficial și exclusiv pentru evaluarea durabilității agricole în România. Începând cu acest an de referință, autoritățile române vor avea obligația de a transmite rapoarte anuale consolidate către structurile europene. Aceste date agregate vor fi utilizate de decidenții de la Bruxelles și București pentru fundamentarea viitoarelor mecanisme de alocare a subvențiilor prin Politica Agricolă Comună (PAC).
