Lideri politici și șefi ai serviciilor secrete din Europa avertizează că Federația Rusă ar putea iniția acțiuni ostile pe teritoriul NATO în viitorul apropiat. Scenariile luate în calcul de cancelariile occidentale variază de la incursiuni limitate și atacuri hibride, până la campanii masive de dezinformare, obiectivul principal al Moscovei fiind acela de a testa aplicabilitatea Articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat în fața Parlamentului de la Varșovia că evaluările recente ale serviciilor de informații indică un risc real ca Rusia să lanseze lovituri cu drone sau rachete asupra unor state membre. Potrivit oficialului polonez, scopul Kremlinului ar fi să demonstreze că garanția de apărare reciprocă oferită de Tratatul de la Washington funcționează mai degrabă la nivel teoretic.
În aceeași notă de precauție, directorul serviciului ceh de securitate (BIS), Michal Koudelka, a explicat pentru publicația britanică The Guardian că Moscova ar putea recurge la provocări sub steag fals sau la incursiuni de mici dimensiuni. Oficialul de la Praga a subliniat că un astfel de scenariu s-ar putea materializa „în câteva luni, nu în câțiva ani”, deși a precizat că se depun eforturi considerabile la nivel instituțional pentru preîntâmpinarea acestor acțiuni.
Aceste rapoarte de securitate au generat reacții la cel mai înalt nivel în Franța, unde președintele Emmanuel Macron le-a catalogat drept „întemeiate și bine documentate”. În consecință, liderul de la Élysée a convocat de urgență liderii partidelor politice și principalii candidați pentru alegerile prezidențiale din 2027, pentru a stabili o strategie comună în fața amenințării ruse.
Statele baltice cer evitarea panicii
Deși s-au aflat constant în avangarda avertismentelor referitoare la expansionismul rusesc, țările baltice adoptă în prezent un discurs axat pe temperarea alarmismului public. Normunds Mežviets, șeful securității de stat din Letonia, a precizat, tot pentru The Guardian, că în acest moment nu există dovezi care să indice un atac militar convențional iminent. Oficialul leton consideră că pregătirile Moscovei ar putea face parte dintr-o strategie mai amplă de intimidare, menită exclusiv să genereze incertitudine și frică în societățile europene. Totodată, Mežviets a salutat schimbarea de paradigmă din Europa Occidentală, care, după anul 2022, a început să valideze temerile istorice ale statelor baltice și ale Poloniei.
La rândul său, secretarul general din Ministerul de Externe al Estoniei, Jonatan Vseviov, a criticat valul de panică propagat pe rețelele de socializare, cerând populației să își păstreze calmul, să își continue viața normală și să susțină efortul de război al Ucrainei.
Kremlinul neagă, Bruxelles-ul analizează riscul atacurilor hibride
În timp ce oficialii serviciilor secrete europene au evitat să comenteze dacă recenta vizită neanunțată a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova a avut ca scop avertizarea Kremlinului privind o posibilă confruntare cu NATO, reprezentanții Federației Ruse resping orice intenție beligerantă față de Alianță. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a declarat că speculațiile privind un atac sunt complet rupte de realitate.
Dincolo de declarațiile oficiale, la nivelul Uniunii Europene se pregătesc planuri de contingență pentru amenințări asimetrice. Surse diplomatice citate de Politico afirmă că miniștrii de externe europeni analizează modul în care blocul comunitar ar trebui să reacționeze în cazul în care operațiunile hibride rusești ar provoca pierderi de vieți omenești în rândul civililor din statele membre. Ambasadorii europeni urmează să discute aceste protocoale de răspuns în formate strict securizate, diplomații subliniind că, dată fiind amploarea actuală a acțiunilor de sabotaj rusești, apariția unor victime civile devine o chestiune de timp.
În plan logistic militar, documente obținute de Politico arată că industria de apărare a Rusiei pregătește o creștere accelerată a capacităților de producție. Moscova intenționează să își mărească masiv fabricarea de fibră de carbon de uz aerospațial la uzina Alabuga-Volokno din Republica Tatarstan.
Unitatea, aflată sub controlul companiei de stat Rosatom și vizată de sancțiuni din partea Statelor Unite și a Marii Britanii, ar urma să producă anual o cantitate suplimentară de 500 de tone de material până în 2029. Conform analizelor de specialitate, acest volum ar asigura materia primă pentru fabricarea a aproximativ 28.000 de drone militare suplimentare în fiecare an, o creștere cu 78% a producției actuale. Guvernul de la Kiev estimează că industria rusă asamblează deja, în prezent, peste 36.000 de drone kamikaze de tip „Geran” pe an.
