Președintele Nicușor Dan a anunțat joi, la Bruxelles, înaintea Consiliului European de vară, că Portugalia și Slovacia s-au oferit să livreze echipamente anti-dronă României. Odată cu această decizie, numărul statelor aliate care contribuie cu tehnică militară pentru protejarea spațiului aerian național ajunge la șase. Pe lângă componenta de securitate, principala temă de negociere a summitului vizează cadrul financiar multianual al Uniunii Europene (2028-2034), unde România coordonează poziția a 16 state membre.
Portugalia și Slovacia se alătură Statelor Unite ale Americii, Franței, Italiei și Spaniei, țări care au transferat deja tehnică militară similară către București.
Nevoia unor sisteme integrate de detecție și anihilare a apărut pe fondul incidentelor din ultimii doi ani. Resturi de drone rusești, utilizate în atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre (Reni, Ismail, Chilia), au căzut în repetate rânduri pe teritoriul României, cu precădere în județele Tulcea și Galați.
Armata Română a fost nevoită să instaleze sisteme de alertă timpurie și adăposturi antiaeriene în localitățile de graniță, precum Plauru. Contribuția aliaților suplinește deficitul de echipamente specializate pentru combaterea vehiculelor aeriene fără pilot (UAV). Aceste dispozitive operează adesea la altitudini joase, fiind dificil de identificat și interceptat de sistemele radar convenționale aflate în dotarea curentă a forțelor naționale.
Negocierile pentru bugetul UE (2028-2034) și grupul „Prietenii Coeziunii”
Pe plan economic, miza Consiliului European este stabilirea arhitecturii viitorului buget al blocului comunitar. România și-a asumat rolul de coordonator pentru 16 state membre, reunite informal sub titulatura de „Prietenii Coeziunii”.
Scopul acestei asocieri este adoptarea unei poziții de bloc în negocierile din cadrul Consiliului. Statele net beneficiare de fonduri europene fac un front comun în fața țărilor net contributoare, care solicită în mod constant diminuarea alocărilor pentru dezvoltare regională în favoarea altor priorități europene.
Mandatul cu care administrația prezidențială s-a prezentat la negocieri vizează două paliere principale:
- Pilonul 1 (Coeziunea și politica agricolă comună): România solicită menținerea sumelor la un nivel ridicat. Aceste fonduri susțin investițiile în infrastructura publică (transport, utilități) și subvențiile pentru sectorul agricol, fiind principalul instrument financiar pentru reducerea decalajelor economice față de statele din vestul continentului.
- Pilonul 2 (Competitivitatea): Partea română cere reguli echitabile pentru accesarea fondurilor destinate inovației și noilor tehnologii. Obiectivul este ca aceste finanțări să nu fie direcționate exclusiv către economiile deja performante, ci să poată fi absorbite și de țările din estul Europei, pentru a susține procesul de tranziție industrială.
