O nouă expoziție la Palatul Culturii readuce în circuitul public o bucată esențială din istoria vizuală a regiunii, ascunsă în depozite timp de aproape 80 de ani. Începând de joi, 9 iulie, Muzeul de Istorie a Moldovei expune colecția logofătului Iordache Beldiman, un ansamblu de 64 de portrete care ilustrează conducătorii statului de la Dragoș Vodă până la regele Carol I.
Evenimentul, intitulat „Chipuri și memorie în ramă. Restituirea unei galerii uitate”, depășește simpla expunere a unor opere de artă. Demersul arată publicului larg complexitatea eforturilor de restaurare a patrimoniului, oferind date tehnice despre modul în care trecerea timpului afectează sursele istorice fizice.
Constituită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, galeria de portrete are o proveniență documentată care reflectă organizarea socială a epocii. Colecția logofătului Iordache Beldiman a ajuns în patrimoniul contemporan prin intermediul Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon. În secolul al XIX-lea, marile familii boierești donau frecvent bunuri, moșii și colecții de artă către epitropiile spitalelor, care funcționau ca instituții complexe de asistență socială și administrare a averilor.
Intrate în fondurile muzeale ieșene în urmă cu aproximativ opt decenii, tablourile au necesitat un proces tehnic îndelungat înainte de a putea fi expuse în condiții de siguranță. Conform specialiștilor Centrului de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural, intervențiile tehnice au vizat mai multe etape critice:
-
Stoparea degradărilor fizice și chimice apărute din cauza condițiilor variabile de depozitare de-a lungul deceniilor.
-
Eliminarea atacului biologic, o problemă frecventă în cazul pânzelor și ramelor vechi.
-
Consolidarea suportului material pentru a preveni ruperea sau desprinderea fibrelor.
-
Stabilizarea stratului pictural și curățarea acestuia pentru a reda vizibilitatea detaliilor vestimentare și a însemnelor heraldice.
Valoarea documentară a unei cronici vizuale
Importanța celor 64 de lucrări rezidă în funcția lor de arhivă vizuală. În absența fotografiei și pe fondul distrugerii multor monumente religioase de-a lungul secolelor, aceste portrete au fost realizate având la bază fresce votive care astăzi sunt fie complet dispărute, fie grav deteriorate.
Din acest motiv, istoricii de la finalul secolului al XIX-lea, inclusiv Nicolae Iorga, au utilizat galeria Beldiman ca sursă primară de documentare pentru a înțelege fizionomia, vestimentația de curte și simbolistica puterii în istoria Moldovei. Colecția ilustrează clar modul în care elitele politice din anii 1800 își construiau legitimitatea prin apelul direct la trecutul istoric al statului moldovean.
Decizia de a expune nu doar rezultatul final, ci și detaliile procesului de restaurare a tablourilor, indică o schimbare de paradigmă în managementul muzeal local. Publicul este invitat să înțeleagă costurile, timpul și expertiza tehnică necesare pentru menținerea în viață a bunurilor culturale.
Andrei Apreotesei, managerul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, a subliniat direcția instituției în privința acestui proiect: „Ne dorim ca publicul să privească patrimoniul dintr-o perspectivă nouă: un proces continuu de redescoperire și transmitere a memoriei culturale către generațiile viitoare”.
Vernisajul expoziției este programat pentru joi, 9 iulie 2026, la ora 13:00. Cei interesați pot analiza colecția logofătului Beldiman în spațiile Muzeului de Istorie din cadrul Palatului Culturii până pe data de 20 septembrie 2026. Accesul se realizează pe baza biletului general de intrare la muzeu sau prin achiziționarea unui bilet dedicat expoziției temporare.
