Dosarele pentru Capitala Europeană a Culturii 2034 se depun în toamna lui 2028, iar Iașul nu are scris niciun rând.
Comisia Europeană a anunțat calendarul competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034, care va reveni unui oraș din România. Dosarele de candidatură se depun în toamna anului 2028. Iașul intră în acest calendar fără dosar, fără concept, fără echipă desemnată și fără o strategie culturală în vigoare.
Strategia Culturală Cadru a Municipiului Iași a fost aprobată prin hotărâre de consiliu local în iunie 2015 și acoperea perioada până în anul 2025. A expirat anul trecut. Primăria Iași nu a supus aprobării un document care să îi ia locul. Aradul are strategie culturală pentru 2026-2030, pusă în consultare publică în primăvara acestui an.
Termenul-limită este toamna anului 2028
Ministerul Culturii a confirmat calendarul orientativ al competiției. Dosarele se depun în toamna lui 2028, finalistele se anunță în 2029, iar orașul desemnat primește cinci ani pentru pregătirea programului din 2034. Procedura a fost simplificată, criteriile de evaluare scad de la șase seturi la patru, iar orașele pot depune candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere.
Ce s-a înăsprit este partea de după. Comisia Europeană evaluează acum ce rămâne în oraș după anul titlului: infrastructură culturală, spații noi dedicate culturii, colaborări europene, comunități active. De respectarea acestor angajamente depinde și acordarea Premiului „Melina Mercouri”. Tinerii și societatea civilă primesc o pondere mai mare în procesul de candidatură.
Ministerul pregătește în paralel Strategia Națională a Culturii 2027-2034 și cere orașelor candidate să demonstreze maturitate în planificare. Din septembrie 2026 până în toamna lui 2028 sunt aproximativ 24 de luni.
11 decembrie 2015, ziua în care Iașul a rămas pe dinafară
Un juriu de 12 experți a stabilit atunci lista scurtă a orașelor care mergeau mai departe în competiția pentru titlul din 2021: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara. Iașul nu a trecut de preselecție. Timișoara a câștigat titlul, decalat ulterior pentru 2023 din motive de pandemie.
În aceeași zi, directorul artistic al Fundației Iași-Capitală Culturală Europeană, istoricul Florin Cîntic, și-a anunțat demisia. Viceprimarul Mihai Chirica, la acel moment primar interimar, a explicat rezultatul prin poziția geografică a orașului, spunând că contextul a fost iar nefavorabil Moldovei
. A mai declarat că Iașul a suferit un prejudiciu major de imagine și că una dintre întrebările puse de un comisar european a vizat exact acest subiect.
Cele trei orașe de pe lista scurtă care nu au câștigat au păstrat ceva din muncă. Ministerul Culturii citează astăzi Cluj-Napoca drept exemplu de bună practică: proiecte dezvoltate pentru candidatura din 2021 au continuat după încheierea competiției.
Fundația a fost înființată în septembrie 2013
Decalajul de start nu a fost o chestiune de context regional. Fundația care trebuia să construiască dosarul Iașului a fost constituită juridic în septembrie 2013, într-un moment în care majoritatea orașelor concurente își aprobaseră deja strategiile culturale și își formaseră echipele. Dosarul a fost scris sub presiunea calendarului, cu sloganul „Switch on Iași 2021”.
Platforma RomâniaCurată a documentat ulterior dispariția a 150.000 de lei din bugetul de funcționare al fundației. În perioada evaluărilor, fostul primar Gheorghe Nichita, sub conducerea căruia fusese lansat proiectul, se afla în centrul unor anchete penale care au ajuns pe prima pagină a presei naționale.
Iașul avea în 2015 patrimoniu, universități și o fundație. Îi lipseau strategia aprobată la timp, echipa stabilă și un primar care să nu fie subiect de anchetă penală.
Conceptul oferit gratuit și lăsat deoparte
În martie 2015, agenția ieșeană de branding Namogo a înaintat autorităților locale și comunității, cu titlu gratuit, o strategie completă pentru candidatură: „Cultura – Iași 2021: Orașul pentru care toți oamenii sunt frumoși”.
Documentul pornea de la o observație simplă. Iașul are două istorii, iar discursul public o folosește doar pe una. Prima este cea invocată la fiecare aniversare: Eminescu, Creangă, „Junimea”, Unirea, capitala istorică. A doua este cea evitată: rădăcinile locale ale Mișcării Legionare, Pogromul din iunie 1941, represiunea comunistă și suferința comunităților minoritare. Strategia propunea asumarea publică a celei de-a doua ca fundament pentru un program cultural despre diversitate, adresat tinerilor din industriile creative.
Dosarul depus în 2015 a mers pe prima variantă. Evaluarea juriului european a sancționat mobilizarea insuficientă a comunității locale și lipsa de ancorare în scena independentă.
Conceptul Namogo există în continuare, publicat, documentat și disponibil. Costă zero lei și rezolvă exact criteriul pe care Bruxelles-ul l-a ridicat în greutate pentru 2034: capacitatea unui oraș de a-și pune pe masă propriile vulnerabilități.
Locul 31 la cheltuieli bugetare pentru cultură
Un set de date privind Indicele General de Vitalitate Culturală, citat într-un program de guvernanță locală publicat în 2020, arată unde stă Iașul pe componente. Resurse umane specializate: locul 6. Infrastructură culturală: locul 9, cu 101 biblioteci, adică 2,78 la 10.000 de locuitori, cel mai mare număr din țară. Cheltuieli bugetare pentru cultură: locul 31. În clasamentul general, orașul coborâse de pe locul 11 pe locul 16.
Iașul are, cu alte cuvinte, oamenii și clădirile. Partea care depinde exclusiv de o decizie de consiliu local este cea de pe locul 31.
1,7 milioane de lei pentru un monument, 17.000 de euro pentru un logo
Ansamblul monumental „Regele Ferdinand I Întregitorul” a costat bugetul local peste 1,7 milioane de lei și a fost inaugurat pe 30 noiembrie 2019, în parcul din fața Palatului Roznovanu, în prezența membrilor Casei Regale.
În aprilie 2022, municipalitatea a lansat noua identitate de brand a orașului, „Iași, modelează timpul”, realizată tot cu Namogo. Campania a costat 17.000 de euro din bugetul local și a obținut ulterior medalia de aur la o competiție europeană de branding.
La lansare, autorul brandului a spus public că promovarea nu are pe ce se sprijini: infrastructura turistică a Iașului aproape că nu există, digitalizarea lipsește, obiectivele nu sunt semnalizate, iar materialele de prezentare sunt texte kilometrice pe care nimeni nu le citește. Declarația a fost făcută în fața primarului, la propriul eveniment de lansare.
Ce se poate face în 24 de luni
Un dosar de candidatură cere un concept curatorial, o echipă de management independentă, un plan financiar multianual, un program de finanțare a scenei independente și dovada că locuitorii au fost consultați. Orașele europene lucrează la asta între cinci și șapte ani.
Strategia culturală a Iașului aprobată în 2015 conținea, la capitolul obiective, articularea unui program complex pentru anul 2021 și construirea unui dosar de candidatură. Documentul a expirat în 2025, fără ca obiectivul să fie atins și fără ca strategia să fie înlocuită.
Calendarul pentru 2034 este public din septembrie 2026. Primăria Iași nu a anunțat până acum nicio echipă, niciun apel public pentru selecția unui concept și nicio linie bugetară dedicată pregătirii candidaturii.
