Deputatul PNL Alexandru Muraru a adresat o interpelare oficială ministrului Culturii, Demeter András István, solicitând intervenția urgentă a autorităților centrale în cazul monumentului funerar dedicat domnitorului Grigore Alexandru Ghica de la Iași. Demersul parlamentar aduce în prim-plan o succesiune de decizii administrative controversate luate de autoritățile locale: repatrierea osemintelor fără un plan prealabil de înhumare, alocarea netransparentă a sutelor de mii de lei din bani publici pentru un sarcofag criticat de experții în artă și blocajul instituțional privind amplasamentul.
Firul evenimentelor a început în luna noiembrie 2025, când rămășițele pământești ale ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1807–1857), au fost deshumate din cimitirul localității franceze Le Mée-sur-Seine. Repatrierea s-a desfășurat cu onoruri militare de stat, cortegiul funerar parcurgând un traseu simbolic (Palatul Cotroceni – Focșani – Iași).
Totuși, la sosirea în capitala Moldovei, autoritățile locale nu aveau stabilit un loc definitiv de înhumare și nici un monument funerar aprobat. În consecință, osemintele domnitorului reformator au fost depuse temporar, timp de jumătate de an, în incinta Palatului Culturii, fiind recent transferate în custodia Inspectoratului Județean de Jandarmi.
Lipsa de coordonare a culminat pe 1 aprilie 2026, când zeci de descendenți ai familiei Ghica, stabiliți în străinătate, au călătorit la Iași anticipând inaugurarea monumentului și reînhumarea oficială. Ajunși la fața locului, aceștia au fost informați de reprezentanții municipalității că lucrarea nu este finalizată și că nu există un amplasament avizat.
„O cronică a amatorismului”
În documentul înaintat Ministerului Culturii, deputatul ieșean Alexandru Muraru solicită clarificări punctuale și măsuri de control, denunțând modul în care a fost gestionat întregul proces de către administrația locală.
„Repatrierea osemintelor ultimului domnitor al Moldovei (…) s-a transformat dintr-un act de reparație istorică și diplomație culturală într-o cronică a amatorismului și a deciziilor luate în afara cadrelor procedurale și estetice firești”, afirmă Alexandru Muraru în textul interpelării.
Parlamentarul îi cere ministrului să precizeze poziția oficială a instituției față de valoarea artistică a operei, să explice modul în care a fost eludat un concurs public național de soluții și să intervină, prin direcțiile deconcentrate, pentru deblocarea situației. De asemenea, Muraru solicită verificarea modului în care s-au angajat banii publici pentru un monument de for public căruia îi lipsesc avizele prealabile de amplasament în zone de protecție istorică.
Sute de mii de lei din bani publici, fără concurs deschis
Unul dintre principalele puncte nevralgice ale proiectului îl reprezintă modul de atribuire și structura costurilor. Realizarea sarcofagului a fost gestionată de Ateneul Național din Iași, instituție subordonată Primăriei. Conducerea a optat pentru o selecție internă, fără organizarea unui concurs național transparent, mediatizat și evaluat de un juriu independent. Lucrarea a fost încredințată sculptorilor ieșeni Vladlen Babcinețchi – autor a numeroase busturi comandate de municipalitate în ultimii ani – și Lucian Smău.
Conform datelor comunicate de conducerea artistică a Ateneului, costurile preliminare se ridică la aproximativ 400.000 de lei. Suma acoperă achiziția unui bloc de marmură adus din Grecia, facturat la 111.036 lei, și contractele de cesiune a drepturilor de autor pentru cei doi artiști plastici, în valoare brută cumulată de peste 287.000 de lei.
Deși sculptura este aproape finalizată în atelier, bugetul de 400.000 de lei nu include fundația și soclul monumental, care ar urma să fie realizate tot din marmură de o firmă de construcții. Raportat la proiecte similare din Iași (precum statuia Regelui Ferdinand din 2017, unde soclul a costat aproape un milion de lei, de trei ori mai mult decât lucrarea din bronz), estimările indică faptul că devizul final al ansamblului funerar Ghica ar putea depăși 500.000 de euro, sumă pentru care nu există încă o alocare bugetară aprobată.
Disputa estetică: Între „diplomație culturală” și „amatorism sinistru”
Designul monumentului a generat reacții puternice în spațiul public. Proiectul prezintă un înger care stă de veghe ținând o sabie-cruce, cu aripi și o coroană turnate în bronz și placate cu aur, alături de elemente simbolice precum clepsidre, manuscrise, o pană și o bufniță, așezate în jurul portretului domnitorului.
Sculptorul Vladlen Babcinețchi a apărat lucrarea, argumentând că a optat intenționat pentru un „stil neoclasic francez specific sfârșitului de secol al XIX-lea”, ca formă de diplomație culturală care onorează legăturile lui Grigore Alexandru Ghica cu Franța.
În replică, vocile autorizate din critica de artă au respins vehement demersul. Pavel Șușară, istoric de artă și fost președinte al Comisiei Naționale pentru Monumente de For Public, a catalogat lucrarea drept o „aroganță anacronică”. „Desuet este cuvântul blând. Cuvântul mai adecvat ar fi un fel de manelizare a neoclasicismului. (…) E un fel de mimetism al neoclasicului cu foarte multe redundanțe, cu foarte multe pleonasme. E foarte confuză compoziția”, a declarat Pavel Șușară, adăugând că o asemenea lucrare, calificată drept un „amatorism sinistru”, ar fi fost respinsă din start dacă ar fi ajuns spre avizare pe masa Comisiei Naționale.
Impasul amplasamentului: Palatul Culturii sau Copou?
Ultimul obstacol major este lipsa locației. Încă din decembrie 2025, Direcția Județeană de Cultură (DJC) Iași a avertizat municipalitatea că amplasarea unui astfel de mausoleu necesită avize stricte, procedură care trebuia parcursă înainte de demararea execuției sculpturii.
Primarul Mihai Chirica insistă pentru amplasarea monumentului în zona Palatului Culturii, în proximitatea Bisericii Sf. Nicolae Domnesc sau a Școlii „Gh. Asachi”. Specialiștii în patrimoniu se opun, invocând regulile urbanistice care dictează consacrarea unei piețe publice unui singur personaj istoric – în cazul de față, statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare domină deja esplanada. În plus, zona se suprapune peste ruinele fostei Curți Domnești (monument de categoria A) și face obiectul unui masterplan de regenerare urbană propus de mediul privat, care include transformarea spațiului într-o pădure urbană.
În lipsa unui consens pentru zona Palatului, Comisia Zonală a Monumentelor a avansat variante alternative în cartierul Copou, precum Parcul Expoziției sau aleile Grigore Alexandru Ghica Vodă. Până la obținerea avizelor necesare de la București, osemintele domnitorului rămân în așteptare, la opt luni distanță de la ceremonialul repatrierii.
