Tribunalul București rejudecă în această perioadă un dosar care vizează direct modul în care se acordă gradele înalte în structurile de forță ale statului. Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a solicitat oficial, în instanță, declasificarea documentelor care explică modul în care a ajuns Georgian Drăgan chestor de poliție la o vârstă la care majoritatea ofițerilor abia ating gradele de mijloc. Demersul, lansat inițial în mandatul lui Klaus Iohannis, se îndreaptă acum către actuala Administrație Prezidențială.
O instituție măcinată de împuterniciri și interese
Cazul chestorului Georgian Drăgan se înscrie într-un tipar larg documentat de presă la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. O investigație publicată de Recorder („Poliție aservită”) a demonstrat recent mecanismul prin care funcțiile de conducere din MAI sunt acaparate prin numiri directe (împuterniciri), eludând total selecția prin concursuri transparente.
Această practică a vulnerabilizat actul de comandă. Peste 600 de ofițeri la nivel național ocupau funcții de conducere prin împuternicire, transformându-se în executanți dependenți de voința politicului sau a superiorilor. Jurnaliștii au arătat cum lipsa de profesionalism la nivel de management, generată de aceste promovări arbitrare, a dus la eșecuri operaționale dramatice cu pierderi de vieți omenești, precum tragediile de la Caracal, Onești sau 2 Mai (Constanța). Erorile de comandă în aceste situații critice au fost adesea girate chiar de ofițeri interimari promovați fără examen.
În acest peisaj instituțional, vocile din sistem care cer transparență suportă rapid presiuni. Sindicalistul Vitalie Josanu – apreciat public de colonelul Ștefăniță Radu tocmai pentru curajul de a expune neregulile din MAI – a devenit ținta unei campanii coordonate de denigrare în media imediat după ce a explicat public modul în care funcționează rețeaua împuternicirilor abuzive din Poliție.
Un dosar despre transparența decizională din MAI
Litigiul pleacă de la refuzul instituțiilor statului de a furniza nota de fundamentare care a stat la baza Decretului 1567 din 28 noiembrie 2023. Prin acel document, semnat de fostul președinte Klaus Iohannis, ofițerul Georgian Drăgan, purtător de cuvânt al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) și director de cabinet al șefului Poliției, a fost avansat la gradul de chestor.
Sindicaliștii au cerut acces la aceste informații în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Ei susțin că ascunderea motivelor din spatele acestei avansări rapide generează frustrare și neîncredere în rândul profesioniștilor din Poliția Română. Prima instanță a respins cererea în anul 2024, dar procesul se află acum în faza de rejudecare.
De ce este atipică această avansare în Poliția Română
Pentru a înțelege indignarea din sistem, trebuie analizată legislația de profil. Legea 360/2002 privind Statutul polițistului prevede stagii minime clare pentru avansarea în fiecare grad profesional. Parcursul de la subinspector până la comisar-șef și ulterior chestor (echivalentul gradului de general) necesită, pe un traseu standard, peste două decenii de experiență operativă și ocuparea unor funcții majore de conducere.
Georgian Drăgan a obținut acest grad la doar 34 de ani, având la activ o vechime de aproximativ 12 ani în sistem. Această scurtcircuitare a etapelor profesionale este permisă legal doar prin aplicarea articolului 54 din lege, care stipulează avansarea înainte de termen strict pentru „merite excepționale în atingerea unor obiective deosebite”.
Sindicatul Diamantul solicită instanței să oblige autoritățile să detalieze aceste merite. Colonelul în rezervă Ștefăniță Radu a expus public o serie de argumente care explică reacția dură a cadrelor militare și a polițiștilor operativi față de acest caz:
- Lipsa experienței operative de risc major: Ofițerul a activat mai bine de un deceniu exclusiv în structurile de comunicare și relații publice.
- Precedentul vârstei: Obținerea gradului de chestor la 34 de ani reprezintă un record neobișnuit chiar și în istoria militară a României din perioadele de conflict armat.
- Sistemul de recompensare: Există suspiciunea că decidenții din MAI recompensează cu predilecție funcțiile de suport și proximitatea față de conducerea instituției, lăsând pe plan secund munca operativă de combatere a criminalității.
Ce i se cere lui Nicușor Dan la Tribunalul București
Deși decretul a fost asumat de administrația anterioară, obligația legală de a răspunde solicitărilor sindicale revine actualei Administrații Prezidențiale, condusă de președintele Nicușor Dan. Noul șef al statului nu are nicio implicare în procesul de avansare aprobat în 2023, însă instituția pe care o reprezintă deține documentația clasificată transmisă atunci de Ministerul Afacerilor Interne.
Apelurile se îndreaptă către echipa prezidențială – consilierii Radu Burnete, Cristi Roșu, Diana Punga și Diana Lazăr – cărora li se cere să transparentizeze justificările redactate de foștii șefi ai MAI, Cătălin Predoiu și Bogdan Despescu, la momentul propunerii. Procedural, o avansare la gradul de chestor este inițiată de șeful IGPR, avizată de ministrul de Interne și înaintată spre semnare șefului statului.
Impactul asupra sistemului național de apărare
Miza dosarului depășește persoana ofițerului IGPR. Procesul deschis de Sindicatul Diamantul pune în discuție un întreg sistem de promovare din interiorul structurilor de forță.
Acordarea gradelor înalte fără o justificare publică clară privind meritele excepționale afectează moralul celor zeci de mii de polițiști și militari operativi. Aceștia își desfășoară activitatea în teren, asumându-și riscuri pe fondul unei evoluții ierarhice lente. O decizie favorabilă la Tribunalul București ar crea un precedent administrativ important, obligând structurile de conducere ale MAI să documenteze tehnic și să își asume public orice viitoare propunere de avansare la excepție.
