Justiția din România se află în centrul unor dezbateri intense în urma publicării celui mai recent raport european privind statul de drept și a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, a explicat la emisiunea „Punctul pe Știri”, moderată de Magda Grădinaru, că deciziile recente ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la aplicarea prescripției au vulnerabilizat lupta anticorupție, echivalând cu o „grațiere generală”.
Raportul privind statul de drept, un semnal de alarmă pentru România
Raportul Comisiei Europene privind statul de drept atrage atenția asupra modului în care funcționează sistemul judiciar românesc, în special în spețele de mare corupție. Documentul european trebuie citit cu atenție, deoarece pregătește modul în care sunt luate deciziile privind alocarea fondurilor europene, a precizat fostul ministru al Justiției.
Potrivit Ralucăi Prună, Uniunea Europeană urmărește ca banii proveniți din contribuțiile cetățenilor europeni să nu fie direcționați către state unde sistemul de justiție este ineficient în sancționarea fraudelor.
Decizia CJUE, o lecție juridică pentru Înalta Curte
Dincolo de evaluarea Comisiei Europene, decizia CJUE în cauza Lin 2 reprezintă un mesaj extrem de dur la adresa instanței supreme din România. Conform fostului ministru, CJUE atrage atenția Înaltei Curți că a aplicat și interpretat greșit jurisprudența referitoare la prescripție.
Problema a apărut după ce o dispoziție din Codul Penal privind prescripția a fost modificată, generând un vid legislativ pe care autoritățile l-au corectat ulterior printr-o Ordonanță de Urgență. Totuși, Înalta Curte a decis să interpreteze retroactiv această situație legislativă, permițând constatarea prescrierii faptelor în numeroase dosare cu impact public.
Această abordare este văzută de Raluca Prună drept o acțiune prin care Înalta Curte s-a substituit Guvernului și Parlamentului. Fostul ministru a calificat demersul instanței supreme drept un act îndreptat împotriva celorlalte puteri ale statului și a societății.
Conflictul intern din justiție și percepția publică
Situația din sistemul judiciar este complicată și de poziționările Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). CSM a publicat un raport în care identifică o serie de organizații neguvernamentale și entități din societatea civilă drept „dușmani ai justiției”. Fostul ministru a menționat că nu cunoaște un alt echivalent la nivel european în care vârful sistemului judiciar să alcătuiască liste cu actori din societatea civilă considerați ostili.
În același context, Raluca Prună a subliniat că justiția trebuie privită ca un serviciu public, nu doar ca o putere în stat, iar percepția negativă a cetățenilor poate fi corectată doar prin respectarea unor reguli transparente și predictibile.
Implicarea factorului politic în numirile de la vârful Parchetelor
Un alt aspect abordat în discuție a vizat modul în care se fac numirile la conducerea marilor parchete. Fostul ministru a declarat că, pe durata mandatului său în Guvernul tehnocrat, a existat o presiune din partea președintelui Klaus Iohannis privind desemnarea procurorului general.
Raluca Prună a afirmat că a fost chemată de șeful statului înaintea interviurilor oficiale, fiindu-i solicitat să propună o anumită persoană pentru funcția de procuror general. Fostul ministru a refuzat solicitarea, amenințând cu depunerea mandatului, și l-a propus ulterior pe Augustin Lazăr, în urma procedurilor de selecție.
În ceea ce privește activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din ultimii ani, fostul ministru a precizat că instituția, sub conducerea lui Crin Bologa, a înregistrat rezultate, în timp ce mandatul lui Marius Voinea nu a adus progrese semnificative, acesta folosindu-se în rapoartele de activitate de condamnările obținute în dosarele instrumentate de predecesorul său.
