Sistemul judiciar din Iași traversează o perioadă de tensiuni administrative profunde, marcate de un contrast tot mai vizibil între revendicările financiare ale magistraților și rezultatele palpabile ale activității acestora. La mijlocul lunii martie 2026, șase dintre cei șapte procurori care compun Serviciul Teritorial Iași al Direcției Naționale Anticorupție au ales calea instanței pentru a-și securiza drepturi salariale restante, într-un demers care ridică întrebări nu doar despre sustenabilitatea bugetară, ci și despre eficiența luptei anticorupție la nivel local.
Miza acestui nou proces, înregistrat la Tribunalul Iași, nu este reprezentată de veniturile lunare curente, ci de o serie de accesorii financiare — dobânzi penalizatoare și actualizări cu rata inflației — calculate pentru sume pe care statul le datorează deja magistraților. Geneza acestei datorii se află în anul 2023, când conducerea centrală a DNA a emis un ordin prin care a recunoscut, retroactiv pentru perioada 2018–2023, o majorare salarială de aproximativ 25%.
În prezent, potrivit ReporterIS, procurorii ieșeni solicită recuperarea pierderilor generate de întârzierea plăților, sumele brute variind între 41.000 de lei și peste 373.000 de lei. În fața instanței, magistrații și-au argumentat pretențiile invocând conceptul juridic de „beneficiu nerealizat”. Aceștia susțin că neplata la termen a sumelor cuvenite nu este doar o chestiune de cifre, ci o privare de oportunități economice. În viziunea reclamanților, „dobânda echivalează cu câștigul pe care l-ar fi obținut din investirea banilor, dacă i-ar fi primit la termenul legal”, subliniind totodată că actualizarea cu indicele de inflație este vitală pentru a acoperi devalorizarea monedei și scăderea puterii de cumpărare.
De cealaltă parte, structura centrală a DNA și Ministerul Finanțelor ridică un zid birocratic. Departamentul Economico-Financiar al instituției a fost categoric în comunicările sale, precizând că „plata se va efectua exclusiv în măsura în care există credite de angajament și credite bugetare”. Mai mult, funcționarii de la București au încercat să respingă calculul accesoriilor, susținând la un moment dat că „debitul principal nu este purtător de inflație și dobândă”, o poziție pe care procurorii ieșeni o contestă, invocând zeci de sentințe favorabile obținute deja de alți angajați din sistem.
O eficiență sub semnul întrebării: ultimii la rechizitorii
Ceea ce scoate acest caz din sfera unei simple dispute de muncă este contextul de performanță al instituției. În timp ce în sala de judecată se discută despre investiții ratate și prejudicii financiare, bilanțul de activitate al DNA Iași pentru anul 2025 arată o realitate statistică îngrijorătoare. Structura ieșeană s-a clasat pe ultimul loc în țară, cu doar trei rechizitorii întocmite pe parcursul unui an întreg.
Această cifră devine și mai elocventă dacă o raportăm la resursele consumate. Cu o schemă de procurori care ridică venituri nete medii de aproximativ 4.000 de euro lunar, productivitatea instituției pare să fi intrat într-un punct de îngheț. Recent, în februarie 2026, judecătorii au respins o altă pretenție a celor șapte procurori ieșeni, care solicitau salarii cu 60% mai mari, similare cu cele ale Parchetului European (EPPO), instanța invalidând ideea că actualele grile ar reprezenta o formă de discriminare.
Statul român în fața unei „bombe” de 10 miliarde de lei
Problema de la Iași este o piesă dintr-un puzzle mult mai vast. La sfârșitul anului 2025, Ministerul de Finanțe raporta o datorie totală de 10,6 miliarde de lei către magistrați. Tensiunea a atins cote maxime după ce Guvernul a decis să redirecționeze o parte din fondurile destinate Justiției către pachete de solidaritate socială.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat dur la această manevră bugetară, avertizând asupra consecințelor pe termen lung: „Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată… sumele restante sunt purtătoare de accesorii care în unele situații deja au depășit debitul principal”.
În acest peisaj, figura Cristinei Chiriac rămâne sub lupă. În timp ce conduce serviciul aflat pe ultimul loc la eficiență și semnează acțiuni pentru recuperarea dobânzilor, șefa DNA Iași aspiră la funcția de Procuror General al României. Avizul negativ primit recent de la CSM, cu 5 voturi la 1, și rezultatele modeste ale unității pe care o conduce pun sub semnul întrebării capacitatea de a gestiona sistemul, într-un moment în care societatea cere mai multă acțiune și mai puține procese pentru privilegii financiare.
