Deputatul PNL Raluca Turcan a reacționat public în urma recentei pronunțări de la Luxemburg, lansând un avertisment sever cu privire la riscul ca România să devină un „stat capturat”. Această nouă decizie CJUE în justiție sancționează modul în care instanțele naționale, în special Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), au interpretat normele privind prescripția faptelor penale, o practică despre care magistrații europeni afirmă că a generat un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave.
Pentru a contextualiza corect declarațiile politice, este necesară o privire obiectivă asupra fondului deciziei. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit joi că instanțele din România sunt obligate să lase neaplicat standardul național referitor la prescripția răspunderii penale, în cazul în care acesta riscă să lase nepedepsite infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.
Practic, instanța europeană a invalidat abordarea ÎCCJ (instituție condusă anterior de judecătoarea Lia Savonea), constatând că interpretarea legislației privind prescripția nu este conformă cu dreptul comunitar și încalcă angajamentele asumate de România la aderare. Acest verdict lovește direct în mecanismul juridic procedural prin care, în ultimii ani, mii de dosare de corupție și fraudă fiscală au fost închise definitiv în instanțe, pe motiv că timpul alocat tragerii la răspundere a expirat.
Avertismentul liberalilor: „Cetățeanul cinstit, pus în genunchi”
În acest climat judiciar tensionat, deputatul Raluca Turcan a calificat hotărârea CJUE drept una de o „gravitate excepțională”, susținând că îngrijorările partenerilor europeni au devenit certitudini juridice constatate la cel mai înalt nivel.
„Acolo unde statul de drept este slăbit, apare statul capturat. Un stat în care infractorii scapă prin proceduri și reguli construite chiar de instituțiile care ar trebui să facă dreptate”, a declarat Turcan, conform poziției sale publice.
Fostul ministru a accentuat ideea că ignorarea acestui semnal va conduce la o erodare completă a încrederii publice în statul român. „Un stat în care unii infractori ajung să decidă, în loc să fie condamnați. (…) Cetățeanul cinstit rămâne cu sentimentul că legea nu îl apără, ci îl pune în genunchi”, a explicat deputatul PNL. Declarația evidențiază o criză de fond reclamată adesea în spațiul public: anularea efortului investigativ al procurorilor nu prin demonstrarea nevinovăției în instanță, ci prin simpla scurgere a timpului, calculat pe noile reguli.
Dincolo de retorica de pe scena politică, realitatea statistică din instanțe confirmă amploarea fenomenului. Blocajul procedural a fost generat de aplicarea retroactivă a deciziilor succesive ale Curții Constituționale (CCR) și ale ÎCCJ privind prescripția.
Conform datelor centralizate din sistemul juridic, în intervalul 2022-2025, peste 5.000 de dosare penale au fost închise exclusiv pe acest considerent. Printre cei care au beneficiat de aceste decizii de încetare a proceselor se numără foști miniștri, primari, oameni de afaceri și funcționari publici acuzați de prejudicii însumând zeci de milioane de euro. Hotărârea de la Luxemburg cere acum judecătorilor naționali să reevalueze această practică, cel puțin în spețele care implică fonduri europene.
