Trecutul ascuns al șefului SPP: Generalul Lucian Pahonțu, ofițer în Trupele de Securitate la Revoluție și Mineriadă

Generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP) de mai bine de două decenii, a activat ca ofițer în cadrul Trupelor de Securitate în perioada 1987-1990 și a făcut parte din forțele de represiune prezente în centrul Capitalei atât la Revoluția din decembrie 1989, cât și la Mineriada din iunie 1990, potrivit unei investigații jurnalistice publicate de Recorder. Documentele și mărturiile obținute indică faptul că biografia oficială a actualului demnitar omite aceste detalii sensibile, menționând doar vag funcții deținute în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Conform investigației Recorder, Lucian Pahonțu, nepot al generalului Vasile Milea (fost Ministru al Apărării în regimul comunist), a fost comandant de pluton la UM 0305 de la Băneasa, unitate aparținând Trupelor de Securitate, o structură militarizată din subordinea Departamentului Securității Statului (DSS).

Prezența la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989

Documentele din Dosarul Revoluției, citate în investigație, arată că unitatea din care făcea parte Pahonțu a fost mobilizată pe 21 decembrie 1989 pentru a apăra regimul condus de Nicolae Ceaușescu. Un raport întocmit de locotenent-colonelul Ion Alecu menționează că plutonul condus de locotenentul Pahonțu a fost integrat, în seara de 21 decembrie, în dispozitivul de represiune de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Bulevardul 1848 (zona Universității – Hotel Intercontinental).

În acea noapte, în zona respectivă, forțele armate au deschis focul asupra manifestanților, rezultând 48 de morți, sute de răniți și arestați, potrivit datelor istorice. Într-o declarație olografă acordată procurorilor în anii ’90, Lucian Pahonțu a confirmat prezența sa și a plutonului său în dispozitivul de la Intercontinental, susținând însă că nu a avut „contact cu manifestanții” și că a rămas „în repauz la camion” o mare parte din timp.

Această variantă este contrazisă de mărturiile foștilor săi colegi de unitate. Locotenentul Radu Grigoraș, citat de sursa menționată, a declarat: „Am fost prezenți chiar acolo, la baricadă, când au venit tancurile (…). În noaptea aia s-a deschis foc în manifestanți, cum să nu? (…) S-a tras în oameni, dar consumul nostru de muniție a fost zero”. De asemenea, alți ofițeri din același dispozitiv au relatat procurorilor că au primit ordin să blocheze gurile de metrou și să participe la arestări, activități despre care Pahonțu nu face nicio mențiune în declarația sa oficială.

Implicarea în evacuarea Pieței Universității (13-15 iunie 1990)

Investigația Recorder mai arată că UM 0305 Băneasa (transformată la acea vreme în Trupe de Pază și Ordine, sub umbrela MAI) a participat direct la evacuarea violentă a Pieței Universității în dimineața de 13 iunie 1990.

Conform unei declarații date procurorilor militari în 2007 de către ofițerul Radu Grigoraș, unitatea a fost mobilizată pentru a ridica protestatarii aflați în greva foamei. Grigoraș a afirmat că a participat la lovirea și reținerea manifestanților, adăugând explicit: „Restul colegilor mei, cpt. Potinteu Emil și lt. Pahonțu Lucian, au acționat pe data de 13 și 14.06.1990 în zona Universității București”. Jurnaliștii precizează că nu au identificat o declarație a lui Lucian Pahonțu în Dosarul Mineriadei, deși acțiunile plutonului său sunt confirmate de subordonați audiați de parchet.

Omiterea informațiilor din CV-ul oficial

Informațiile despre apartenența la Trupele de Securitate și participarea la evenimentele din ’89 și ’90 nu se regăsesc în biografia oficială a lui Lucian Pahonțu, publicată pe site-ul SPP. Aceasta menționează generic că, între 1987 și 1990, a fost comandant de pluton în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Solicitat de jurnaliști să comenteze aceste aspecte, șeful SPP nu a răspuns punctual întrebărilor legate de misiunile din timpul Revoluției și Mineriadei, transmițând doar că „întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale și cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate și devotament față de țară, onoare, demnitate și integritate”.

Publicarea investigației a generat reacții în spațiul public. Jurnalista Emilia Șercan a comentat subiectul, subliniind importanța dezvăluirii acestor informații chiar și după 36 de ani de la Revoluție. Într-o postare, aceasta a criticat menținerea lui Lucian Pahonțu în funcție, argumentând că participarea la acțiunile de represiune este incompatibilă cu conducerea unui serviciu secret într-un stat democratic și solicitând președintelui Nicușor Dan să ia atitudine în acest caz, având în vedere sensibilitatea istorică a subiectului legat de moștenirea Securității comuniste.

Lucian Pahonțu (60 de ani) conduce Serviciul de Protecție și Pază din anul 2005, fiind numit în funcție în timpul primului mandat al președintelui Traian Băsescu și menținut ulterior de Klaus Iohannis și de actualul șef al statului. În 2024, a fost trecut în rezervă cu gradul de general cu patru stele, păstrându-și funcția de conducere a serviciului. Conform Recorder, Jandarmeria Română, care deține arhiva Comandamentului Trupelor de Securitate, a refuzat accesul la documentele din acea perioadă, invocând caracterul clasificat al acestora.