Banca Națională a României (BNR) a majorat ușor estimarea privind rata inflației pentru sfârșitul anului 2026, de la 5,5% la 6,1%, invocând impactul caniculei, al secetei și al problemelor din sectorul energetic. Prezentând joi Raportul asupra inflației, guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat că economia națională nu va înregistra o revenire rapidă, pe fondul scăderii consumului privat și al stagnării creditării populației.
În cadrul conferinței de presă, guvernatorul BNR a arătat că rata anuală a inflației a coborât la 8,2% în iulie, de la 10,4% în iunie, evoluție influențată în principal de dispariția din calculul anual a unor șocuri înregistrate în vara anului trecut. Totuși, banca centrală a adoptat o conduită mai prudentă pentru ultimele luni ale anului.
„Prognoza noastră arată așa: scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului. Colegii au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere de la 5,5% la 6,1% pentru decembrie. De ce? Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, impactul în ceea ce privește situația energiei în România”, a explicat Mugur Isărescu.
Din perspectiva macroeconomică, mesajul conducerii BNR subliniază că activitatea economică traversează o perioadă de prudență. Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru față de ultimele trei luni din 2025, în timp ce cererea internă se reduce.
Guvernatorul a explicat că declinul puterii de cumpărare, restrângerea accesului populației la creditare și nivelul redus de încredere al consumatorilor au dus la accentuarea scăderii consumului privat. În același timp, această slăbire a cererii interne acționează ca un factor favorabil în procesul de temperare a inflației.
În ceea ce privește piața de credit, datele indică o polarizare între populație și companii. Împrumuturile destinate persoanelor fizice se află în stagnare, atât pe segmentul de consum, cât și pentru locuințe noi. În schimb, sectorul corporate înregistrează creșteri ale finanțărilor de peste 20%, susținute de faptul că dobânzile rămân reduse în termeni reali raportat la nivelul inflației. La ședința din 10 august, BNR a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an.
Factori de risc și perspective pe termen mediu
Pe lângă secetă și temperaturile ridicate care au afectat producția de energie, banca centrală urmărește cu atenție tensiunile internaționale, inclusiv situația din Golful Persic și perturbările de pe piața microcipurilor, care exercită presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare. Totodată, inflația de bază CORE2 ajustat și-a întrerupt traiectoria descendentă în trimestrul al doilea, fiind alimentată în principal de scumpirea serviciilor și a bunurilor nealimentare.
În privința cursului de schimb, BNR apreciază că o mai mare flexibilitate a leului a contribuit la eliminarea problemelor majore de depreciere, deși România continuă să plătească o primă de risc ridicată, reflectată în costuri de împrumut mai înalte.
Scenariul de bază al băncii centrale antrenează o dezinflație puternică, susținută de dispariția efectelor generate de majorarea fiscală anterioară și liberalizarea prețurilor la energie. Estimările BNR indică revenirea ratei inflației în intervalul țintei de 2,5% (±1 punct procentual) în trimestrul al patrulea din 2027. Totodată, instituția subliniază că redresarea productivă a economiei rămâne strâns dependentă de accelerarea absorbției fondurilor europene.
