146 de miliarde de lei. În euro, suma sună altfel: aproape 28 de miliarde. Atât au acumulat în datorii cele 1.715 companii publice din România, potrivit aplicației lansate zilele trecute de Cosette Chichirău, fostă deputată USR și actuală consilier local. Cifrele alea nu mint, dar îmi arată cât de «slab administrator» este statul român.”
Aplicația construită de Chichirău centralizează bilanțurile pentru 2025 ale celor 1.715 companii publice din România: 1.381 aflate în subordinea autorităților locale și 334 în subordine centrală, cu aproximativ 250.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de 95 de miliarde de lei.
Dintre acestea, 1.310 au depus deja situațiile financiare pentru anul trecut. Rezultatul agregat pare, la prima vedere, pozitiv: un profit net de 11,3 miliarde de lei. Datoria totală ajunge însă la aproximativ 146 de miliarde de lei, sumă apropiată de deficitul bugetar al României pe 2025, estimat oficial la 146,03 miliarde de lei, adică 7,65% din PIB.
Aproape 57% din cele 11,3 miliarde de lei vine de la doar trei companii din energie: Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica.
Cu alte cuvinte, câteva companii monopoliste, dar performante țin în spate întregul sistem: profiturile actuale din energie sunt, în mare parte, rezultatul prețurilor ridicate din ultimii ani, nu dovada unei administrări mai bune. Cosette Chichirău ajunge la aceeași concluzie în analiza care însoțește lansarea aplicației: „profitul de azi nu vine dintr-un stat care își administrează bine companiile„, ci dintr-un val de prețuri la energie care, odată trecut, va lăsa în urmă un portofoliu structural pe pierdere.
Partea îngrijorătoare a portofoliului stă în rest. Aproape 400 de companii au încheiat 2025 pe pierdere, cu peste 66.000 de angajați, majoritatea în subordine locală. Alte 125 sunt oficial în faliment, lichidare sau dizolvare, dar apar în continuare în portofoliul statului, unele cu angajați plătiți din bani publici pentru firme care, formal, nu mai funcționează.
Cinci județe PSD, sub lupa unui cetățean
Din tot acest portofoliu, am decis să analizăm separat cinci județe conduse de PSD: Dolj, Olt, Teleorman, Mehedinți și Gorj. Cele cinci județe însumează 239 de companii publice locale, dintre care 28 inactive, peste 8.300 de angajați și datorii cumulate de aproximativ 1,28 miliarde de lei. Cifra de afaceri ajunge la 1,35 miliarde de lei, dar rezultatul net cumulat este un profit de doar 16,9 milioane de lei. Dolj are cel mai bun rezultat dintre cele cinci, Gorj închide anul cu o pierdere de peste 46,6 milioane de lei.
Dolj concentrează, de departe, cel mai mare aparat administrativ: aproximativ 66 de companii, aproape 3.900 de angajați și datorii de 721 de milioane de lei, mai mari decât cifra de afaceri anuală a județului. Oltul are 54 de companii și datorii de aproape 198 de milioane de lei.
Teleormanul are 61 de companii, dintre care 15 inactive; din cele 38 care au depus bilanțuri pentru 2025, jumătate raportează pierderi.
Mehedințiul are un portofoliu mai mic, cu 20 de companii și 475 de angajați, dar datorii de aproape 50 de milioane de lei, la o cifră de afaceri cumulată de 73,7 milioane și un profit net de doar 2,8 milioane. Gorjul închide topul cu cea mai mare pierdere dintre cele cinci județe: peste 46,6 milioane de lei, la doar 38 de companii și aproape 1.700 de angajați.
Datorii de șapte ori mai mari decât veniturile, la companiile naționale
Metrorex a avut, în 2025, o cifră de afaceri de 1,26 miliarde de lei, dar a încheiat anul cu o pierdere de 312 milioane, la aproape 4.800 de angajați și datorii de peste 5 miliarde de lei. Complexul Energetic Oltenia a raportat afaceri de aproape 3,5 miliarde de lei, dar a pierdut 1,11 miliarde într-un singur an, cu aproape 8.000 de angajați și datorii de circa 1,04 miliarde de lei.
La CFR SA, cifra de afaceri de aproximativ 1,19 miliarde de lei a fost depășită de o pierdere netă de aproape 549 de milioane și de datorii totale de circa 2,2 miliarde de lei, la peste 23.600 de angajați. Atât pierderea, cât și datoriile au crescut față de anul anterior.
CFR Călători a avut o cifră de afaceri de 3,24 miliarde de lei și o pierdere de aproximativ 43 de milioane de lei, după ce anul precedent raportase profit; compania are peste 10.000 de angajați și datorii către furnizori și alți creditori de aproximativ 504 milioane de lei.
Cel mai grav caz identificat este CFR Marfă: afaceri de numai 512 milioane de lei și un profit simbolic de 2,36 milioane, dar datorii totale de 3,62 miliarde de lei, de peste șapte ori cifra anuală de afaceri.
La TAROM, compania a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 1,23 miliarde de lei, un profit de 287 de milioane de lei și datorii de aproximativ 927 de milioane. Profitul a venit însă în plină restructurare europeană, după ani de pierderi susținute din bani publici. În primele opt luni din 2025, compania revenise deja la o pierdere de aproximativ 30 de milioane de euro, deși bugetul intern prevedea profit, traiectorie confirmată și de rapoartele financiare ale companiei publicate în cursul anului.
Toate datoriile astea le plătim din buzunarul nostru.
Chiar autoarea aplicației propune un tratament diferit pentru trei categorii de companii: cele strategice din energie și transport, care ar avea nevoie de management ales pe competențe; companiile aflate oficial în faliment sau lichidare, care ar trebui pur și simplu închise; și restul companiilor pe pierdere cronică, pentru care cere separarea clară între serviciul public real, care poate fi subvenționat transparent, și firmele fără rost, care ar trebui comasate sau desființate. Un proiect-pilot al Guvernului, coordonat de Oana Gheorghiu, vizează deocamdată 22 de companii, aproximativ 1% din portofoliul total de 1.715.
