Dintr-un vârf de 4.234 de angajați în 2022, Amazon Development Center România a ajuns la 3.166 la finele lui 2025. Mai mult de o mie de locuri de muncă dispărute, în cea mai mare companie IT din Iași, în puțin peste trei ani. Reducerile n-au venit dintr-o dată — au urmat în valuri. La nivel global, compania a eliminat circa 30.000 de posturi în două runde succesive, în octombrie 2025 și ianuarie 2026. Motivul invocat, tot mai des: investițiile în inteligență artificială.
Ce se întâmplă cu angajații din Iași în fața AI nu mai e o întrebare pentru viitor. Județul are aproape 200.000 de salariați și o economie în care serviciile reprezintă peste 60% din producție. Câțiva dintre angajatorii locali de referință — Amazon, Conduent, Centric IT — fac parte exact din categoriile de firme identificate de economiști drept cele mai expuse transformărilor aduse de inteligența artificială. Altele — spitalele, fabricile, șantierele — spun o altă poveste.
Ce spun studiile despre automatizare și augmentare
Goldman Sachs Research a publicat în aprilie 2026 un studiu care analizează datele din ultimul an și împarte impactul AI pe piața muncii în două categorii clare. Prima cuprinde joburile în care inteligența artificială substituie direct munca angajatului: operatori de call-center, funcționari administrativi, contabili, analiști de credite, procesatori de dosare, programatori. La nivel american, în această categorie s-au pierdut circa 25.000 de locuri de muncă pe lună în cursul perioadei analizate.
A doua categorie e mai puțin discutată: joburi în care AI nu înlocuiește angajatul, ci îl ajută să producă mai mult — „augmentare”, în terminologia studiului. Paradoxal, această categorie a generat circa 9.000 de angajări suplimentare pe lună. Efectul net rămâne negativ — aproximativ 16.000 de joburi pierdute lunar — dar raportat la dimensiunea pieței americane a muncii, reprezintă 0,1 puncte procentuale din rata șomajului. Un efect real, dar mult mai mic decât discursul public sugerează.
Ramp Economics Lab, care a urmărit 21.000 de firme americane pe parcursul a doi ani, adaugă un contrast important. Companiile care adoptă AI intensiv — nu un abonament la un chatbot, ci agenți și API-uri integrate în activitate — și-au crescut numărul de angajați cu 10% față de momentul adopției. Angajările entry-level au crescut și mai repede, cu 12%. Mecanismul e simplu: AI crește productivitatea, productivitatea crește piața, piața crește nevoia de oameni. Companiile care adoptă AI superficial nu pierd imediat, dar nu câștigă nici ele.
Ambele studii descriu realitatea americană. România, și mai ales Iașul, au o structură diferită a pieței muncii și o adoptare AI mult mai lentă — potrivit datelor eJobs, doar 4 din 10 angajați folosesc în mod regulat inteligența artificială în sarcinile de birou. Cu această rezervă în minte, datele locale merită puse față în față cu ce spun cercetătorii.
IT-ul local: restructurare, nu colaps
Sectorul informații și comunicații concentrează aproape 17.000 de salariați în economia ieșeană — cel mai mare avans înregistrat în orice sector local în intervalul 2019–2023, de 41,2%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Și tocmai de aceea e sectorul în care semnalele de alarmă sunt acum cele mai vizibile.
Cifrele din 2025 confirmă o tendință pe care Amazon o anticipase. Centric IT Solutions a redus personalul cu 14,7% față de 2024, ajungând la 314 angajați. Amazon, cum s-a menționat, a scăzut sub 3.200 de oameni față de vârful de 4.234 din 2022. Intel, Microsoft, Meta, Oracle — toate marile companii ale căror filiale sau parteneri operează în județ — se numără printre primele 15 în clasamentul concedierilor tech global din 2025–2026. Sectorul tehnologic a eliminat circa 154.000 de locuri de muncă la nivel global în prima jumătate a lui 2026, mai mult decât orice alt sector. Inteligența artificială e invocată drept motiv principal în 23% din toate anunțurile de concedieri din 2026.
Ceea ce nu înseamnă că IT-ul ieșean a intrat în colaps. Veniturile sectorului au crescut cu 13% în 2024 și mai multe companii cu capital românesc au raportat profituri record. Iașul rămâne al patrulea centru IT din România. Restructurarea înseamnă că industria produce mai mult cu mai puțini oameni — nu că dispare.
Serviciile administrative, cel mai discret risc
Dacă IT-ul e cel mai vizibil în discuția publică, serviciile administrative sunt, în opinia economiștilor, categoria cel mai direct expusă automatizării — și cel mai puțin prezentă în dezbatere.
Iașul are aproape 9.500 de angajați în activități de servicii administrative și servicii suport în sectorul privat, și alți 6.200 în administrația publică și apărare. Categoriile identificate de Goldman Sachs drept prime candidate la substituire includ: operatorii de call-center, procesatorii de documente, asistenții administrativi și juridici, funcționarii contabili. Firme ca Conduent Business Services România, cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei la Iași în 2023, activează exact în zona serviciilor externalizate — BPO — pe care AI o poate automatiza semnificativ. Deocamdată datele locale nu arată concedieri masive în acest segment. Presiunea pentru eficientizare există, dar efectele n-au apărut încă în statistici.
Medicii n-au dispărut. Predicția lui Hinton s-a dovedit greșită
Cel mai citat caz în dezbaterea despre AI și muncă rămâne cel al radiologilor. În 2016, fizicianul Geoffrey Hinton — ulterior laureat al Premiului Nobel pentru Fizică — spunea că nimeni nu ar mai trebui să formeze radiologi: AI va prelua interpretarea imaginilor medicale în cel mult cinci ani. Azi, Hinton recunoaște că s-a înșelat cel puțin în ce privește calendarul.
Mayo Clinic, unul dintre cele mai mari spitale americane, și-a crescut numărul de radiologi cu 55% între 2016 și 2025, ajungând la 400 de specialiști. American College of Radiology prevede o creștere de 26% a ofertei de medici radiologi în următorii 30 de ani. AI preia o parte din munca radiologului — interpretarea de imagini — fără să preia profesia: contextul clinic, colaborarea cu ceilalți medici, sutele de detalii pe care algoritmul nu le gestionează. Automatizarea unei sarcini nu e același lucru cu dispariția unui om din ecuație.
Iașul e centru medical regional pentru toată Moldova, iar datele locale confirmă aceeași direcție. Sănătatea și asistența socială au ajuns la 23.479 de salariați în 2023 — o creștere de 15,7% față de 2019. E al doilea mare angajator al județului, după comerț. Spitalele ieșene nu au surplus de personal. Au deficit. Blocarea posturilor publice din ultimii ani a creat goluri pe care niciun algoritm nu le acoperă.
Industria clasică rezistă, ingineria de software are o altă ecuație
Iașul are aproape 26.500 de angajați în industria prelucrătoare. PHINIA Delphi angajează 1.600 de oameni la Miroslava; Antibiotice, 1.352 la Iași; Brikston, 383. Aceste sectoare nu sunt la adăpost de presiunea AI, dar schimbarea e mai lentă și mai graduală. Pe termen scurt, nevoia de respecializare crește, dar posturile nu dispar în masă.
Inginerii de software au o ecuație diferită. Stanford Digital Economy Lab găsește o scădere de 13–16% a ocupării la tinerii de 22–25 de ani din ocupații pe care AI le poate automatiza — nu augmenta. Diferența contează: firma care folosește AI ca să producă mai mult poate angaja mai mulți oameni; firma care folosește AI ca să facă același lucru cu mai puțini oameni nu o face.
Ce înseamnă asta pentru economia ieșeană
Iașul a construit în ultimii cinci ani o economie dependentă de servicii de înaltă calificare — IT și medicină în primul rând. Cele două sectoare au trasee diferite în fața AI. IT-ul trece printr-o restructurare vizibilă, cu efecte deja măsurabile în bilanțurile celor mai mari companii. Medicina merge contra intuiției comune, cu creșteri de personal și deficit cronic.
Segmentul cel mai vulnerabil — serviciile administrative și funcțiile repetitive de birou — trece aproape neobservat în discuția publică. Cei circa 9.500 de angajați din serviciile suport, alături de mii de funcționari din asigurări, contabilitate și procesare de date, sunt, potrivit datelor Goldman Sachs, prima categorie în linia substituției.
Studiile disponibile nu oferă un verdict simplu. AI nu elimină joburi în masă la Iași, deocamdată. Le schimbă — unele mai repede decât altele. Studiul Ramp arată că firmele care adoptă AI cu adevărat, nu cosmetic, cresc și angajează mai mult. Cele care nu adoptă sau adoptă superficial nu pierd imediat, dar nu câștigă nici ele.
Diferența se va vedea cel mai clar în doi–trei ani — când studenții intrați acum în piața muncii vor căuta primele joburi.
