Datoria externă a României a înregistrat o creștere de 2,45 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului, ajungând la un total de 230,9 miliarde de euro la finalul lunii mai 2026, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Componenta pe termen lung reprezintă aproape 80% din acest stoc, administrația publică menținându-se ca principal motor al atragerii de noi finanțări externe.
Stocul datoriei externe totale a României continuă trendul ascendent. Datele agregate de BNR arată că, doar în luna mai a acestui an, s-a înregistrat o creștere de 1,36 miliarde de euro, determinată majoritar de dinamica datoriei pe termen lung contractată de stat.
Structura datoriei externe relevă următoarele pondere:
-
Datoria pe termen lung: a urcat la 183,9 miliarde de euro, reprezentând aproape 80% din total. Această valoare indică o creștere cu 2% față de sfârșitul anului trecut.
-
Datoria pe termen scurt: a coborât la 47 de miliarde de euro (20,4% din total), înregistrând o scădere de 2,4% în aceeași perioadă.
Administrația publică rămâne principalul deținător al datoriei externe. La sfârșitul lunii mai, obligațiile externe ale statului au ajuns la 128,2 miliarde de euro, înregistrând un plus de aproape 2,6 miliarde de euro comparativ cu 31 decembrie 2025. Această evoluție a fost susținută de împrumuturile contractate direct, în timp ce stocul titlurilor de datorie a rămas relativ stabil.
Ritmul de îndatorare și țintele de deficit bugetar
Pentru a contextualiza aceste volume, analistul economic Adrian Negrescu a detaliat implicațiile necesarului actual de finanțare al statului român, care se situează la peste 50 de miliarde de euro anual (o medie de aproximativ un miliard de euro săptămânal).
Potrivit analizei sale, ritmul actual de îndatorare este sustenabil din perspectiva indicatorilor macroeconomici aferenți anului 2026, în condițiile încadrării în țintele curente de deficit bugetar.
„Problema nu se pune în termeni critici pentru 2026, deoarece ne încadrăm în limitele asumate. Însă dificultatea matematică va apărea în anul 2027. Atunci, conform cerințelor din Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene, deficitul public va trebui să scadă spre 5%. Acest lucru implică, obligatoriu, un volum mai temperat al împrumuturilor publice, pentru ca serviciul datoriei să nu dezechilibreze bugetul”, a explicat Adrian Negrescu.
Datele oficiale arată o majorare a colectării veniturilor fiscale, în urma modificărilor legislative recente. Cu toate acestea, ajustarea cheltuielilor publice nu a înregistrat o scădere proporțională.
Căutarea unor noi piețe de capital pentru datoria externă a României
O modificare semnificativă observată în structura de finanțare a administrației publice este preferința pentru creditele externe în detrimentul emisiunilor de obligațiuni guvernamentale pe piața internă.
Analistul economic consultat subliniază că această decizie tehnică este o consecință a nivelului de expunere a băncilor autohtone. Sistemul bancar local a atins un nivel de finanțare a statului aflat aproape de zona maximă de risc prudențial admisă.
„Această schimbare trimite un semnal clar: găsirea unor noi surse de finanțare externă devine o necesitate operațională. Mă aștept ca în 2027 statul să se îndrepte spre noi piețe internaționale, cum ar fi piața japoneză și, ulterior, piața americană. Emisiunile clasice de obligațiuni își vor atinge potențialul de absorbție, iar fondurile străine de investiții care activează curent în România și-au atins deja marjele de expunere”, a menționat Negrescu.
Din perspectiva capacității de plată, indicatorii gestionați de BNR se află în parametri stabili. Rezervele valutare, consolidate în ultimii ani spre nivelul de 60-70 de miliarde de euro, alături de rezerva națională de aur, reprezintă garanțiile de bază ale statului.
-
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt: Indicatorul, care măsoară capacitatea de a acoperi datoria externă scadentă pe termen scurt cu rezervele de valută, s-a situat la 102,4% (în ușoară scădere de la 104,4% la finele anului trecut). O valoare peste 100% certifică faptul că rezervele valutare sunt suficiente pentru a acoperi integral aceste obligații imediate.
-
Acoperirea importurilor: Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele internaționale s-a menținut la nivelul de șase luni.
-
Serviciul datoriei: Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 15,5% în perioada ianuarie–mai 2026, comparativ cu nivelul de 18,4% înregistrat pe întreg parcursul anului 2025. Această diminuare indică o presiune mai redusă asupra veniturilor din exporturi alocate pentru rambursări.
În sectorul privat, raportul BNR evidențiază o scădere a componentei reprezentate de creditele intragrup aferente investițiilor străine directe (ISD). Această valoare s-a redus de la 51,5 miliarde de euro (sfârșitul anului trecut) la 49,7 miliarde de euro.
