Economistul Eugen Rădulescu avertizează asupra unui risc iminent de colaps economic pentru România, generat de politicile fiscale iresponsabile și de blocarea reformelor structurale. Potrivit acestuia, țara riscă să piardă ultimele tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și să sufere o degradare severă a ratingului de țară, cu consecințe directe asupra nivelului de trai.
Într-o analiză publicată recent, Rădulescu critică dur deciziile politice din ultimii ani, în special cele ale PSD din 2024, pe care le consideră responsabile pentru „îngroparea finanțelor publice”. Economistul subliniază opoziția fermă a unor factori decizionali față de reformele necesare, precum cele vizând legea ANI sau legea salarizării unitare în sectorul public, acuzând o alianță cu sindicatele care va afecta economia pe termen lung.
Deficitul și datoria publică, o amenințare majoră
Un punct central al avertismentului său este nivelul alarmant al datoriei publice, care a depășit 60% din PIB, și deficitul bugetar rigidizat în jurul valorii de 6% din PIB anual. Rădulescu consideră „inconștientă” atitudinea sindicatelor care solicită menținerea veniturilor nominale în sectorul public în acest context macroeconomic. El anticipează o perioadă dificilă, caracterizată prin „scăderi dramatice de venituri nominale, șomaj, inflație cu două cifre” pentru mulți ani.
O altă vulnerabilitate majoră semnalată este structura datoriei publice, din care aproximativ jumătate (reprezentând circa 30% din PIB) este contractată în valută. Rădulescu atrage atenția că o eventuală retrogradare a României în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor” (junk) de către agențiile de rating, precum S&P, va declanșa o depreciere abruptă a leului și o creștere exponențială a poverii datoriei externe. Acest scenariu ar atrage după sine ieșiri masive de capital și un declin economic sever.
Economistul își exprimă rezervele și cu privire la viitorul politic, sugerând că, indiferent de rezultatul alegerilor, consecințele economice vor trebui suportate. El critică liderii politici care au ignorat gravitatea deficitului bugetar sau care promovează un discurs „antisistem” fără a oferi soluții viabile, indicând Curtea Constituțională ca singura instituție capabilă să oprească deprecierea leului și creșterea prețurilor.
