Cu o zi înainte de expirarea termenului oficial privind plafonarea adaosului comercial la produsele de bază (31 martie 2026), Ministerul Agriculturii a solicitat Executivului nu doar prelungirea măsurii, ci și extinderea aplicabilității acesteia. Inițiată în iulie 2023 ca o intervenție temporară pe o perioadă de 90 de zile, politica de plafonare ar putea fi aplicată acum, conform noii propuneri, tuturor produselor agroalimentare comercializate de retaileri, pe fondul creșterii costurilor la energie.
Solicitarea de prelungire și extindere este motivată, conform declarațiilor oficiale, de necesitatea protejării puterii de cumpărare a populației într-un context marcat de inflație și de majorarea tarifelor la utilități. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține că renunțarea la plafonare ar putea atrage o creștere imediată a prețurilor la raft, influențată de contextul geopolitic. „Am avut discuții la Guvern. Am încercat să conving cu date, așa cum am făcut de fiecare dată, ce impact poate avea asupra românilor, având în vedere creșterea prețului la energie, la gaze, la combustibil, pentru că vedem ce se întâmplă la nivel geopolitic. Eu cred că, în momentul de față, Ministrul Agriculturii are actul normativ pregătit”, a explicat ministrul.
Prevederile noilor ordonanțe: Limitarea profitului net
Până în prezent, măsura plafonării a vizat o listă fixă de alimente de bază (precum pâinea, laptele, ouăle, făina și anumite legume). Conform noii propuneri, Ministerul Agriculturii a redactat două ordonanțe de urgență care modifică substanțial cadrul actual de reglementare pentru piața de retail. Principalele modificări propuse vizează:
- Extinderea categoriilor de produse: Reglementarea se va aplica tuturor produselor agroalimentare comercializate, nu doar coșului de bază.
- Stabilirea unei marje maxime de profit: Limitarea profitului net pentru magazinele de retail la un nivel de 20%.
- Perioada de aplicare: Măsura este gândită pentru un interval de șase luni.
„Haideți să punem pe toate produsele agroalimentare un profit net pentru magazinele de retail de 20% pentru o perioadă de șase luni. În acest moment, cred că piața din România se va regla 100%. Este un moment dificil”, a punctat ministrul Florin Barbu.
O intervenție generalizată asupra modului de formare a prețurilor pe piața liberă necesită justificări juridice clare în raport cu directivele Uniunii Europene privind concurența. Pentru a implementa aceste ordonanțe, Ministerul Agriculturii invocă declararea stării de urgență pe piața țițeiului în România. Activarea acestui mecanism de criză oferă autorităților guvernamentale baza legală necesară pentru a interveni pe lanțul de aprovizionare. „Avem un act normativ prin care putem aproba cele două ordonanțe. De ce? Pentru că s-a produs criza în România. În momentul de față nu trebuie să mai încălcăm nicio directivă a Uniunii Europene”, a argumentat ministrul.
Efecte economice estimate: Între protecția consumatorului și reacția pieței
Din perspectivă economică, implementarea unei marje fixe de profit pentru întreg sectorul agroalimentar generează reacții mixte. Pe de o parte, măsura are scopul direct de a limita transferul costurilor logistice și operaționale (energie, transport) în prețul final plătit de consumator. Pe de altă parte, analiștii și reprezentanții industriei atrag atenția asupra unor posibile corecții ale pieței pe termen mediu:
- Revizuirea ofertei la raft: Există probabilitatea ca unii retaileri să își reevalueze portofoliul, reducând volumul produselor cu costuri mari de manipulare sau de nișă, în cazul în care marja de 20% nu acoperă cheltuielile operaționale specifice.
- Dinamica relației cu furnizorii: Istoricul perioadelor anterioare de plafonare indică un risc ca o parte din presiunea menținerii unor prețuri scăzute să fie transferată pe lanțul de producție, afectând prețurile de achiziție oferite fermierilor și procesatorilor locali.
