Sistemul bugetar din România face obiectul unei noi reglementări privind salarizarea și pensionarea. Printr-o ședință extraordinară convocată pentru astăzi, 30 aprilie 2026, la ora 12:00, Guvernul adoptă proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul public. Dincolo de impactul financiar bugetar, actul normativ reprezintă un instrument administrativ prin care Executivul gestionează viitoarele restructurări de personal în instituțiile de stat, prioritizând angajații care depind de o singură sursă de venit.
Din punct de vedere tehnic, proiectul de lege nu interzice dreptul la muncă, ci condiționează structura veniturilor provenite din fonduri publice. Astfel, funcționarii publici și personalul contractual care încasează deja o pensie de la stat vor fi supuși unei reglementări restrictive, având la dispoziție două opțiuni legale:
- Păstrarea pensiei integrale: Angajatul renunță la funcția publică deținută, eliberând postul în cadrul instituției de stat.
- Păstrarea salariului: Pentru a rămâne în activitate (condiționat de obținerea acordului anual al angajatorului pentru prelungirea activității până la maximum 70 de ani), angajatul trebuie să opteze pentru reducerea cu 85% a cuantumului pensiei aflate în plată (prevedere aplicabilă în special beneficiarilor de pensii de serviciu sau militare). În această situație, persoana va încasa salariul aferent funcției și 15% din dreptul de pensie.
Raționamentul economic din spatele acestei măsuri a fost expus de premierul Ilie Bolojan ca o soluție preliminară reducerilor de personal: „În condiţiile în care într-o instituţie trebuie să faci reducere, aşa cum trebuie făcută în perioada următoare, (…) este mult mai corect moral să plece din instituţie cineva care are o sursă de venit certă decât cineva care se bazează exclusiv pe acel salariu.”
Prin această direcție, legea funcționează ca un criteriu de departajare administrativă, transferând efortul restructurărilor către personalul care beneficiază deja de venituri garantate din sistemul de pensii.
Cadrul derogărilor: categoriile profesionale exceptate de la aplicarea legii
Ca în cazul oricărei reforme administrative majore, aplicabilitatea legii nu este universală. Legiuitorul a prevăzut o serie de excepții fundamentate fie pe reglementări constituționale, fie pe deficitul acut de personal calificat din anumite sectoare.
Categoriile principale exceptate de la restricțiile cumulului includ:
- Aleșii locali și demnitarii: Primarii, președinții de consilii județene, parlamentarii, precum și persoanele cu mandate prevăzute explicit în Constituție (ex: judecătorii Curții Constituționale) nu intră sub incidența legii, mandatele acestora neputând fi restrânse prin legislație ordinară.
- Personalul didactic superior de specialitate: Profesorii implicați în formarea magistraților și personalul didactic din învățământul militar sau juridic superior își vor putea păstra ambele surse de venit, pentru a asigura retenția expertizei academice.
- Sistemul educațional preuniversitar: Pe fondul deficitului de cadre didactice, cu precădere în mediul rural, cumulul va rămâne permis în Educație, însă cu un orizont de timp strict reglementat: până la finalul anului 2026.
- Structurile de apărare și ordine publică: Anumite categorii din sistemul militar și de siguranță națională sunt exceptate, argumentul principal fiind necesitatea de a menține specialiștii operaționali în sistem într-un context de securitate regională complex.
Perspective și impact local: mobilitatea personalului versus deficitul de expertiză
La nivelul administrației din Iași și a regiunii Moldovei – unde sectorul public reprezintă o pondere semnificativă în structura pieței muncii – implementarea acestei legi va genera efecte administrative vizibile.
Pe de o parte, măsura va accelera eliberarea unor funcții (de execuție și conducere) ocupate de persoane pensionate, frecvent provenind din structurile de forță (MAI, MApN), care s-au reangajat în administrația locală sau în companii cu capital de stat. Vacantarea acestor posturi poate facilita mobilitatea internă și integrarea noilor generații de funcționari.
Pe de altă parte, în departamentele unde formarea profesională necesită perioade îndelungate, ieșirea bruscă din sistem a angajaților experimentați – care ar putea refuza diminuarea pensiei cu 85% – prezintă riscul generării unor blocaje operaționale pe termen scurt.
