Ședință la Palatul Victoria. Guvernul demis analizează stadiul reformelor PNRR România în contextul unui risc de penalizare de 15 miliarde de euro

Premierul demis Ilie Bolojan a convocat miercuri dimineață, la Palatul Victoria, o ședință de lucru privind stadiul implementării programului PNRR România. La întâlnirea programată pentru ora 08:15 participă o parte dintre miniștrii cabinetului interimar, scopul principal fiind evaluarea stadiului reformelor asumate de statul român. Conform documentelor interne ale Executivului, neîndeplinirea la termen a acestor angajamente poate atrage penalizări financiare estimate la peste 15 miliarde de euro.

La discuții participă miniștrii interimari Alexandru Nazare, Dragoș Pîslaru, Radu Miruță, Cseke Attila, Mihai Dimian și Irineu Darău. Ședința are loc în contextul unei note de informare prezentate Guvernului, care evidențiază o discrepanță clară: în timp ce atragerea fondurilor pe termen scurt a înregistrat progrese, implementarea reformelor structurale obligatorii stagnează.

Ministrul interimar al Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat pe 16 mai că România a depășit faza critică a absorbției inițiale. Afirmația se bazează pe faptul că statul român a atras până în prezent aproximativ 10,72 miliarde de euro, în urma primelor patru cereri de plată, ceea ce reprezintă circa jumătate din fondurile totale disponibile.

„Două treimi față de toți banii care au fost trași în cinci ani, noi am pregătit și aprobat în aceste zece luni. Cu această sumă, România ajunge undeva la 66,5% absorbție pe granturi din suma nerambursabilă pe PNRR, ceea ce nu ne mai plasează în coada clasamentului”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Conform datelor oficiale, din suma brută rămasă de accesat (4,9 miliarde de euro), aproximativ 4,3 miliarde de euro pot fi trase efectiv, excluzând prefinanțarea deja încasată. Această situație a fost sprijinită de evaluarea preliminară pozitivă emisă de Comisia Europeană pentru a patra cerere de plată (2,62 miliarde de euro), Bruxelles-ul validând îndeplinirea a 38 de etape și 24 de obiective tehnice.

Printre măsurile validate recent se numără:

• Implementarea cloud-ului guvernamental: Conectarea a peste 30 de instituții publice la o rețea comună de date.
• Măsuri de decarbonizare: Introducerea unor taxe crescute pentru vehiculele poluante și măsuri pentru reducerea producției de energie pe bază de cărbune.
• Revizuirea cadrului fiscal: Modificări legislative cu scopul de a îmbunătăți colectarea taxelor și de a reduce birocrația.

Reforme PNRR întârziate: 38 de ținte în așteptarea legislației

Contrastul dintre avansul financiar și blocajele din zona administrativă este detaliat într-o notă de informare trimisă Guvernului. Documentul arată că, din totalul de 45 de ținte și jaloane rămase de implementat în cadrul PNRR România, doar 7 sunt raportate oficial ca fiind îndeplinite.

Problema principală se concentrează pe cele 38 de jaloane aflate încă în curs de realizare. Dintre acestea:

• 14 reprezintă reforme structurale cu impact major asupra sistemelor publice.
• 11 necesită adoptarea de acte normative sau intervenții legislative complexe, un proces complicat de lipsa de autoritate deplină a actualului Guvern, demis prin moțiune.

Ministrul Dragoș Pîslaru a admis public că „lucrurile sunt mai complicate” în ceea ce privește implementarea reformelor, explicând că adoptarea legislației esențiale era prevăzută anterior declanșării crizei politice.

Proiectele blocate și riscul penalizărilor

Întârzierile majore sunt înregistrate în domenii cu impact bugetar și social semnificativ. Nota de informare enumeră mai multe proiecte legislative esențiale aflate în întârziere, unele având nevoie de avizul prealabil al Comisiei Europene:

• Legea salarizării unitare: Proiect amânat repetat din cauza impactului asupra cheltuielilor statului.
• Reforma ANAF: Digitalizarea sistemului fiscal.
• Legea integrității și modificarea Codului administrativ.
• Legea apelor și etapele finale ale planului de decarbonizare.

Documentul oficial avertizează că imposibilitatea statului român de a adopta și implementa la termen aceste reforme poate duce la penalizări cumulate de peste 15 miliarde de euro. Programul a trecut deja printr-o a doua renegociere în 2025, când Executivul a transferat o serie de investiții considerate cu risc de nefinalizare către componenta de granturi (13,57 miliarde de euro), în încercarea de a securiza finanțarea.