Fostul prim-ministru Theodor Stolojan afirmă că încetinirea creșterii economice a României a debutat în anul 2022, cu mult timp înaintea implementării actualelor măsuri de austeritate. Prezent marți la Banca Națională a României, Stolojan a subliniat că problema majoră nu o reprezintă doar ritmul redus de creștere, ci mai ales accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, în contextul în care cheltuielile publice pentru investiții au fost majorate, informează Digi24, citând Ziare.com.
În cadrul unui eveniment dedicat lansării volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, fostul premier a respins ipoteza conform căreia noile politici fiscale ar fi cauza principală a frânării economice. Potrivit acestuia, reducerea ritmului de creștere s-a înregistrat cu trei ani și jumătate înaintea adoptării oricăror măsuri de acest tip, ajungându-se la un avans economic sub 1%, în pofida infuziilor semnificative de fonduri publice în zona de investiții. Stolojan a precizat că, în situațiile în care stimularea creșterii economice nu mai poate fi gestionată eficient, prioritatea absolută devine corectarea deficitelor.
Gestionarea deficitelor externe, esențială pentru stabilitate
Un punct central al discursului a fost reprezentat de vulnerabilitatea României în fața dezechilibrelor externe. Fostul oficial a explicat că o economie de dimensiuni medii, deschisă și cu o monedă care nu reprezintă o rezervă internațională, trebuie să monitorizeze permanent echilibrele externe. El a avertizat că, spre deosebire de deficitele interne (cum ar fi inflația sau deficitul bugetar), care pot fi controlate prin decizii naționale, o criză generată de un dezechilibru extern (al contului curent sau al datoriei externe) necesită intervenția și încrederea creditorilor internaționali.
În ceea ce privește perspectivele de redresare, Theodor Stolojan estimează că România deține un potențial considerabil de creștere economică, condiționat însă de optimizarea alocării resurselor. De asemenea, el a subliniat importanța atragerii de capital străin. În opinia sa, până când economia națională va dobândi capacitatea de a genera propriul progres tehnologic, prezența companiilor internaționale și, implicit, a investițiilor străine directe, rămâne vitală pentru transferul de tehnologie și susținerea dezvoltării.
