Rezultatele recentei simulări a Evaluării Naționale au scos la iveală, dincolo de obișnuitele dezbateri anuale despre dificultatea subiectelor, o realitate sistemică dură: aproape o treime dintre elevii de clasa a VIII-a nu reușesc să atingă un nivel minim de competență. Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, spune că, privite în ansamblu, cifrele simulării din 2026 nu arată o prăbușire bruscă, ci mai degrabă o stagnare cronică a sistemului de învățământ, care nu reușește să recupereze elevii aflați la baza piramidei performanței. Raportat la o generație formată din 150.000 – 160.000 de elevi, procentul celor care nu reușesc să rezolve cerințele minime reprezintă un semnal de alarmă sever pentru politicile educaționale.
Analizând datele defalcate prezentate de oficialul Ministerului Educației, tabloul performanței arată astfel:
- Limba și literatura română: Aproape 30% dintre elevii prezenți au obținut note sub 5.
- Matematică: Aproximativ 34% dintre lucrări au fost notate sub pragul de 5.
- Zona de recuperare: La Matematică, 17% dintre elevi au obținut note între 4 și 5, aceștia reprezentând bazinul de copii care, printr-un efort direcționat la clasă, pot trece pragul până la examenul din vară.
- Vârful ierarhiei: Itemii de departajare și-au atins scopul. De exemplu, problema 6b de la Subiectul III (Matematică), care a necesitat corelarea mai multor noțiuni din toți anii de gimnaziu, a fost rezolvată corect și complet de doar 1% dintre elevi.
10% dintre tezele la Română, recorectate din cauza erorilor umane
Un aspect critic scos la iveală de această simulare este menținerea unei doze ridicate de subiectivism în evaluare, în ciuda faptului că lucrările sunt acum scanate și corectate digital, de profesori din alte județe.
Dacă la Matematică (o știință exactă) procentul de recorectare a fost infim, de doar 0,1%, la Limba Română aproape 10% dintre lucrări au necesitat reevaluarea. Conform procedurii, o lucrare intră automat în recorectură doar dacă diferența dintre primii doi evaluatori este mai mare de un punct (100 de sutimi). Faptul că la una din zece teze diferența de opinie între doi profesori este atât de mare indică o lipsă gravă de uniformitate în aplicarea baremului.
Adio loteriei la notare? Standardele naționale intră în faza de pilotare
Pentru a corecta aceste abateri, Ministerul Educației mizează pe introducerea unor standarde naționale de evaluare. Acestea nu vor dicta doar modul în care se corectează examenele naționale, ci vor schimba radical și modul în care elevii sunt notați zi de zi, la clasă.
Conform directorului Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, aceste standarde au intrat deja în etapa de pilotare, cu ajutorul unor directori și profesori voluntari. Până la finalul lunii iunie 2026, ele vor fi validate la clasă, urmând apoi să fie puse în transparență decizională. Implementarea lor obligatorie la nivelul întregului sistem va fi însă treptată, procesul urmând să dureze între unul și trei ani. Miza este oferirea unui feedback formativ clar, astfel încât nota primită de elev (fie ea 4, 7 sau 10) să însemne exact același nivel de cunoștințe, indiferent dacă școala se află în centrul Iașului sau într-o comună izolată.
În paralel, autoritățile lucrează contracronometru pentru clasa a IX-a. Programele școlare de liceu sunt finalizate în proporție de 90%, iar Ministerul a demarat procedurile de achiziție publică pentru manuale, promițând că, din septembrie, acestea vor fi disponibile măcar în format digital pe platformele educaționale, chiar dacă distribuția fizică ar putea fi întârziată de inevitabilele contestații.
