Analiză: rezultatele simulării Evaluării Naționale în județul Iași. Nicio medie de 10 și un decalaj constant între sat și oraș

În perioada 16–17 martie 2026, elevii claselor a VIII-a din județul Iași au susținut simularea examenului de Evaluare Națională. Datele centralizate de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Iași relevă o premieră statistică pentru evaluările recente la nivel județean: absența mediilor generale de 10. Dincolo de distribuția notelor de excelență, rezultatele confirmă persistența unui decalaj semnificativ de performanță școlară între unitățile de învățământ din mediul urban și cele din mediul rural.

Simulările examenelor naționale constituie instrumentul de măsurare a nivelului de pregătire a elevilor înaintea susținerii examenelor de admitere la liceu din perioada verii. Ediția din acest an se distinge prin consolidarea sistemului de evaluare digitalizată la nivel național.

Impactul metodologiei de corectare digitalizată

Standardizarea procesului de evaluare reprezintă o variabilă importantă în citirea rezultatelor actuale. Lucrările elevilor au fost scanate în sălile de clasă, încărcate pe o platformă securizată a Ministerului Educației și distribuite aleatoriu către profesori evaluatori din alte județe.

Acest procedeu elimină complet factorul subiectivismului local sau al indulgenței, specific corectării tradiționale la nivelul centrului de examen. Fiecare lucrare este evaluată independent de doi profesori. Dacă diferența dintre notele acordate de aceștia este mai mare de 1 punct, platforma direcționează automat lucrarea către alți doi evaluatori pentru o notare finală. Astfel, ratele de promovabilitate înregistrate anul acesta reflectă un standard de evaluare tehnic și strict, neinfluențat de variabile locale.

Indicatorii de performanță: distribuția rezultatelor pe discipline

Analiza datelor agregate la nivelul județului Iași indică un grad de asimilare a cunoștințelor diferit în funcție de disciplina examinată. Deși mediile generale de 10 au lipsit, punctajele maxime au fost prezente la nivel individual, pe materii.

• Limba și literatura română: Se menține ca disciplina cu cel mai ridicat indice de promovabilitate. Statisticile ISJ Iași arată că peste 70% dintre participanți au obținut note mai mari sau egale cu 5. În zona de excelență, au fost înregistrate doar 2 note de 10 la nivelul întregului județ.
• Matematică: Științele exacte prezintă, în mod tradițional, un grad mai mare de dificultate pentru elevi. La nivel județean, aproximativ 65% dintre candidați au obținut note peste 5. Totuși, se observă o polarizare a rezultatelor la această materie: deși procentul general de promovabilitate este mai mic decât la Limba română, numărul notelor maxime este vizibil mai mare, înregistrându-se 21 de note de 10.

Disparitățile de rezidență: decalajul statistic dintre rural și urban

Segmentarea rezultatelor pe baza mediului de rezidență al unităților de învățământ indică un decalaj structural. Datele atestă că școlile din mediul rural din județul Iași înregistrează performanțe semnificativ sub media județeană.

Vulnerabilitățile majore sunt concentrate astfel:

• La Matematică, mai mult de jumătate dintre elevii din mediul rural (54,25%) au obținut note sub 5. Acest indicator sugerează dificultăți majore în asimilarea noțiunilor fundamentale de algebră și geometrie.
• La Limba și literatura română, proporția mediilor sub pragul de trecere în rândul elevilor din mediul rural se situează la 47,13%.

Aceste diferențe pot fi corelate cu factori structurali documentați la nivelul sistemului de învățământ: fluctuația ridicată a personalului didactic calificat în școlile comunale, infrastructura educațională inferioară celei din municipii și accesul limitat al elevilor din rural la resurse educaționale complementare (precum meditațiile private).

Conducerea Inspectoratului Școlar Județean Iași a contextualizat aceste rezultate prin raportare la cifrele înregistrate la simularea din anul precedent, remarcând o evoluție pozitivă. Rodica Leontieș, șefa ISJ Iași, a declarat pentru postul local de radio:

„La limba și literatura română avem 70,14% (note peste 5, n.r.), iar la matematică avem un procent de 65,44%. Avem la matematică, în mediul rural, 45,75% note cel puțin egale cu 5, iar la limba și literatura română, în rural, 52,87%. Este îmbucurător faptul că elevii din mediul rural au crescut puțin la disciplina matematică, ca atare procentul este mai bun decât anul trecut.”

Perspectiva instituțională evidențiază un progres comparativ cu anul anterior. Cu toate acestea, din punct de vedere statistic, faptul că aproximativ jumătate dintre elevii din mediul rural nu obțin o notă de trecere la matematică reflectă persistența unor inegalități structurale în sistemul de învățământ județean.

Evoluția interanuală: Analiza comparativă 2025 versus 2026

Raportarea datelor actuale la rezultatele obținute în anul școlar precedent (2025) indică două modificări principale la nivelul distribuției notelor:

1. Absența mediilor generale de 10: Spre deosebire de simularea din anul anterior, în 2026 nu s-a înregistrat nicio medie generală maximă la nivel județean. Această diferență statistică poate fi corelată cu implementarea evaluării digitalizate la nivel național, care a impus aplicarea standardizată a baremului de corectare prin evaluare încrucișată, precum și cu o posibilă recalibrare a gradului de dificultate pentru itemii de departajare (exercițiile destinate notelor de 9 și 10).
2. Creșterea procentului de note peste 5 în mediul rural: Datele oficiale furnizate de ISJ Iași indică o creștere a ponderii elevilor din mediul rural care au obținut cel puțin nota 5 la Matematică, ajungând la 45,75%. Această valoare reprezintă un progres statistic față de procentajul înregistrat la simularea precedentă, deși peste jumătate dintre elevii din acest mediu (54,25%) rămân în continuare sub pragul de trecere.

Ce urmează: de la evaluarea digitală la planul remedial

Noua metodologie de corectare digitalizată oferă un instrument util pentru unitățile de învățământ: rapoarte detaliate pe fiecare item în parte. Aceste date permit profesorilor să identifice exact tipurile de exerciții sau noțiunile teoretice care au generat cele mai mari dificultăți.

Conform regulamentului, notele obținute la simulare nu se trec în catalog decât la cererea expresă, în scris, a părintelui sau a elevului major. În perioada următoare, rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități școlare, în consiliile profesorale și în ședințele cu părinții.

Timpul rămas până la examenele naționale din vară este limitat. Prioritatea administrației școlare și a cadrelor didactice o reprezintă acum elaborarea și aplicarea unor planuri remediale eficiente, menite să reducă procentul elevilor aflați sub pragul de promovabilitate, cu un accent deosebit pe unitățile de învățământ din mediul rural.