Academicianul Marius Andruh a fost ales marți în funcția de președinte al Academiei Române, înlocuindu-l la conducerea forului pe istoricul Ioan-Aurel Pop. Alegerea unui specialist în științe exacte, cu un profil axat pe chimia anorganică și cercetare internațională, marchează o tranziție instituțională de la discursul dominant umanist din ultimii ani spre o abordare orientată pe științele fundamentale. Conform statutului, Adunarea Generală a Academiei a organizat alegerile în prima săptămână a lunii aprilie. După ce fostul președinte, Ioan-Aurel Pop, a decis să nu mai candideze pentru o funcție de conducere, poziția a fost disputată de doi vicepreședinți în exercițiu, reprezentând poli academici diferiți: Marius Andruh (chimie) și Mircea Dumitru (filosofie).
Votul a necesitat două tururi de scrutin pentru a se stabili un câștigător. În final, Marius Andruh a obținut funcția cu 84 de voturi favorabile dintr-un total de 157 de sufragii exprimate. Noul președinte își va prelua oficial mandatul, cu o durată de patru ani, la 15 zile de la data validării alegerilor.
Pentru a evalua direcția viitoare a Academiei, este relevantă analiza parcursului profesional al noului președinte, caracterizat printr-o activitate de cercetare derulată constant în colaborare cu instituții externe. Născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, Marius Andruh a urmat un parcurs clasic de performanță în sistemul educațional românesc, dublat de specializări internaționale:
- Educație și formare: A absolvit ca șef de promoție Liceul „B.P. Hasdeu” din Buzău, fiind premiant la Olimpiada Internațională de Chimie. În 1979 a absolvit Facultatea de Chimie a Universității din București, tot ca șef de promoție, iar în 1988 a obținut titlul de doctor sub coordonarea academicianului Maria Brezeanu.
- Cercetare internațională: Activitatea sa postdoctorală include specializări la Paris (1991) și la Universitatea din Gottingen (1992-1993, ca bursier al Fundației „Alexander von Humboldt”). A activat ca visiting professor la universități din Franța (Bordeaux, Strasbourg, Paris), Germania, Canada și Brazilia.
- Management academic și didactic: Este profesor titular la Universitatea din București din 1996, unde a condus catedra de chimie anorganică timp de 16 ani. Din 2021, ocupă funcția de director al Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu” al Academiei Române.
Din punct de vedere științific, domeniile sale de expertiză tehnică includ chimia metalosupramoleculară, magnetismul molecular și materialele moleculare luminescente. Alegerea unui chimist la conducerea Academiei Române aduce în atenție două schimbări de accent în funcționarea și percepția instituției:
- Reprezentarea științelor exacte: În mod tradițional, vocea Academiei în spațiul public a fost adesea asigurată de istorici, literați sau sociologi. Instalarea unui cercetător din domeniul chimiei ar putea echilibra această prezență publică, mutând o parte din greutatea comunicării instituționale către teme legate de cercetarea tehnologică, inovație și politici științifice.
- Legătura cu sistemul preuniversitar: Un element particular din profilul academicianului Andruh este funcția de președinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie și coordonator al lotului olimpic național. Această activitate presupune o interacțiune directă cu tinerii cu potențial în științe, un detaliu relevant în contextul discuțiilor generale despre fenomenul de brain-drain (exodul de inteligență) cu care se confruntă România.
