Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu reușesc să atingă un nivel de bază în înțelegerea textelor la testările internaționale, însă o analiză a manualelor de clasa a VIII-a indică faptul că problema nu este la elevi, ci în tipul de sarcini pe care aceștia le primesc la școală. Mădălina Chitez, cercetătoare la Universitatea de Vest din Timișoara, susține că școala românească privilegiază masiv interpretarea literară, în timp ce evaluările de tip PISA testează capacitatea de a distinge fapte de opinii și de a utiliza informația în contexte practice.
O cercetare derulată de Centrul CODHUS din cadrul Universității de Vest din Timișoara arată o discrepanță majoră între ceea ce li se predă elevilor și competențele cerute de testările internaționale. Conform analizei, 73% dintre textele incluse în manualele de Limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, aprobate de Ministerul Educației, sunt texte literare (narative, lirice și dramatice). Doar un sfert dintre texte sunt non-literare, iar multe dintre acestea din urmă – cum ar fi recenziile sau eseurile – rămân puternic ancorate în sfera literaturii.
La polul opus, itemii de lectură utilizați în testările PISA vizează competențe complet diferite. Analiza cercetătorilor arată că evaluarea internațională pune accentul pe integrarea informațiilor din surse multiple (26% din sarcini), identificarea contradicțiilor între texte (15%) și evaluarea credibilității surselor (7%).
„Un item PISA îi cere elevului să decidă dacă niște afirmații sunt fapt sau opinie, o competență de bază a lecturii critice. O sarcină de lectură dintr-un manual îi cere, în schimb, să interpreteze «neliniștea ființei» și concordanța dintre cadrul marin și «suferința călătorului». Două tipuri complet diferite de gândire”, subliniază Mădălina Chitez.
Diferențe majore se înregistrează și la formatul evaluării. Dacă majoritatea exercițiilor PISA (70%) oferă variante de răspuns cu grade diferite de dificultate, manualele românești și Evaluarea Națională cer predominant scurte compuneri narative, descriptive sau de interpretare literară deschisă.
În acest context, cercetătoarea susține că rezultatele slabe obținute de România (unde 48% dintre elevii testați nu ating nivelul minim de competență la lectură) reprezintă un eșec de sistem, nu o vină a copiilor.
Pentru rezolvarea acestei situații, susțin specialiștii, nu este nevoie de „antrenamente” speciale pentru testul PISA, ci de o schimbare structurală. „Dacă vrem ca elevii să aibă aceste competențe, nu testul trebuie «antrenat», ci felul în care sunt construite programele școlare, manualele, sarcinile și evaluările de zi cu zi”, explică autoarea studiului, citând-o și pe Gabriela Noveanu, coordonatoarea națională a programului PISA.
Dincolo de clasamentele internaționale, Mădălina Chitez avertizează că lipsa literației funcționale – capacitatea de a citi și de a folosi critic un text – limitează autonomia tinerilor în viața de adult, afectându-le capacitatea de a înțelege un simplu contract, un prospect medical sau un document oficial.
Rezultatele cercetării echipei de la Universitatea de Vest au fost prezentate atât în plan național, la Conferința de Cercetare în Educație din 2024, cât și la nivel internațional, la Conferința Europeană pentru Cercetare Educațională (ECER) desfășurată în august 2026, în Finlanda.
