Incidența tulburărilor emoționale în rândul tinerilor a devenit un indicator măsurabil al disfuncționalităților din sistemul educațional. O evaluare clară a nivelului de sănătate mintală la elevii din Iași arată o discrepanță majoră între nevoile reale ale adolescenților și capacitatea de reacție a instituțiilor de învățământ. În cadrul interviului realizat în studioul Ora de Iași, psihoterapeutul Gabriela Vrabie a prezentat mecanismele prin care presiunea academică și deficitul de personal specializat agravează statisticile privind anxietatea și adicțiile.
Dincolo de programa școlară, datele arată că elevii se confruntă zilnic cu factori de stres pe care structurile actuale nu sunt pregătite să îi gestioneze sau să îi prevină.
Un prim aspect obiectiv care afectează sprijinul acordat tinerilor din județul Iași este resursa umană. Conform legislației actuale, norma pentru un consilier școlar este stabilită la 500 de elevi, un raport pe care specialiștii îl consideră imposibil de susținut eficient. La nivelul comunelor și al zonelor preorășenești, situația este și mai dezechilibrată, un singur specialist fiind adesea desemnat să acopere multiple unități de învățământ.
Analizând această realitate din teren, Gabriela Vrabie a subliniat ineficiența acestui model matematic:
„Noi operăm cu norme depășite, care anulează ideea de prevenție. Să ceri unui singur om să asigure profilaxia psihologică, orientarea școlară și intervenția în cazuri de criză pentru 500 de copii este o iluzie administrativă. Psihologul școlar ajunge să acționeze doar ca un pompier, intervenind exclusiv în cazurile extreme, când trauma sau tulburarea de comportament s-au instalat deja profund.”
Presiunea evaluărilor și anxietatea de performanță
O mare parte din cazuistica înregistrată în cabinetele de psihoterapie din Iași are o legătură directă cu mediul școlar. Sistemul de învățământ este axat predominant pe performanța cognitivă și pe standardizarea evaluărilor, omițând dezvoltarea emoțională a copilului.
În acest context, psihoterapeutul a detaliat cum se instalează anxietatea în rândul elevilor de gimnaziu și liceu:
„Sistemul educațional actual recompensează exclusiv capacitatea de memorare și reproducere și funcționează pe un model al validării condiționate. Elevul învață foarte devreme că valoarea lui umană este egală cu nota obținută la evaluare. Observăm în practică o creștere fulminantă a tulburărilor de anxietate de performanță, care au un debut alarmant de timpuriu, uneori chiar din clasa a patra sau a cincea.”
În ceea ce privește comunicarea dintre școală și elev, Gabriela Vrabie a identificat o eroare comună de abordare în rândul cadrelor didactice:
„Profesorii reclamă frecvent tulburări de comportament la ore, etichetând elevii drept rebeli sau dezinteresați. În realitate, un copil care devine brusc agresiv sau, dimpotrivă, se izolează în bancă, semnalează un dezechilibru. În spatele lipsei de concentrare se ascund adesea episoade depresive nediagnosticate, bullying repetat sau un mediu familial disfuncțional. Cadrul didactic trebuie să fie primul senzor care direcționează elevul spre consiliere.”
Adicția ca mecanism disfuncțional de gestionare a stresului
Un alt subiect major abordat în cadrul interviului a fost incidența adicțiilor (consum de substanțe, jocuri de noroc, dependența de ecrane) în rândul adolescenților din municipiul Iași și din zona metropolitană. Abordarea clinică contrazice reacția exclusiv punitivă a regulamentelor școlare.
Gabriela Vrabie explică mecanismul neurologic și psihologic prin care elevii recurg la aceste comportamente:
„Adicția în rândul adolescenților debutează, în cele mai multe cazuri, ca un mecanism disfuncțional de coping. Când presiunea școlară sau așteptările nerealiste ale părinților generează un nivel de stres intolerabil, creierul caută o evadare imediată, o descărcare de dopamină. Noi tindem să sancționăm adicția prin exmatriculări sau scăderea notei la purtare, tratând doar efectul, însă ignorăm sursa clinică a stresului care a generat nevoia acelei evadări.”
Direcții de acțiune pentru sistemul educațional ieșean
Pentru a corecta evoluția negativă a indicatorilor privind sănătatea emoțională în școli, specialiștii indică necesitatea unor intervenții structurale imediate:
- Reducerea normei per consilier: Finanțarea și deblocarea posturilor la nivelul CJRAE Iași pentru a asigura o proporție funcțională de maximum 250 de elevi pentru un psiholog școlar.
- Pregătirea cadrelor didactice: Introducerea unor module de formare obligatorii pentru profesori privind identificarea semnelor de depresie, anxietate și consum de substanțe.
- Reevaluarea metodelor de notare: Implementarea unor strategii de evaluare care să reducă presiunea strict cantitativă și să încurajeze abilitățile de colaborare și autoreglare emoțională.
