Deși Ministerul Educației se pregătește să introducă standardele de evaluare standardizată în toate școlile din România începând cu această toamnă, după o perioadă de testare în peste o sută de proiecte-pilot, sistemul pare nepregătit pentru o aplicare coerentă. Cu doar câteva săptămâni înainte de debutul anului școlar, lipsește o metodologie clară care să explice cadrelor didactice cum se vor transforma noii descriptori în note. Într-un interviu acordat publicației Tribuna Învățământului, Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, lansează un avertisment dur cu privire la ineficiența și impactul negativ al acestor măsuri asupra profesorilor.
Deși autoritățile centrale au promis că vor pune la dispoziția profesorilor exemple de itemi și probe de evaluare prin intermediul Băncii de instrumente de evaluare (administrată de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare – CNCE), acestea vor avea un caracter pur orientativ. Lipsa unor norme detaliate de aplicare generează un blocaj.
Directoarea Colegiului „Gheorghe Lazăr” se declară complet sceptică în privința capacității autorităților de a livra aceste instrumente în timp util. „Imposibil să se întâmple asta până la începutul noului an școlar, imposibil dacă ținem cont de modul în care se mișcă ministerul”, a declarat Ionela Neagoe, subliniind lipsa de sincronizare dintre deciziile de la centru și realitatea din școli.
Iluzia notării corecte și epuizarea cadrelor didactice
Chiar și în scenariul în care o metodologie ar fi publicată la timp, noile reglementări nu ar garanta o evaluare echitabilă, susține profesoara. În viziunea sa, succesul actului educațional nu stă în impunerea unor standarde birocratice, ci în resursa umană.
„Acest lucru ține de profesionalism, de cât de important este pentru tine, ca profesor, actul predării și al evaluării. Nu vedem cât de mari sunt diferențele de note la evaluări și la bacalaureat?”, argumentează directoarea, amintind de discrepanțele majore deja existente în sistem.
Mai mult, Ionela Neagoe avertizează că noile cerințe se vor transforma într-o povară administrativă inegal distribuită: „Cei care nu își fac treaba acum, nici atunci nu și-o vor face. Iar cei care își fac treaba vor fi epuizați”.
Catalogând inițiativa ministerului drept „inutilă”, directoarea a explicat că un sistem funcțional ar fi necesitat o abordare complet diferită, aplicată la nivel de unitate de învățământ, nu doar la nivel individual.
„Ar fi fost normal să se dea, ca la teza unică, unul și același test odată la toată școala și apoi profesorul să spună părinților care este nivelul copilului la nivel de școală și la ce mai are de lucrat elevul respectiv”, a explicat aceasta. Totuși, ea recunoaște că un astfel de demers este „foarte greu de făcut” din cauza infrastructurii actuale, caracterizată de norme didactice încărcate și un număr foarte mare de elevi la clasă.
„Acesta ar fi fost idealul. Dar, practic, nu se poate”, a concluzionat Ionela Neagoe, acuzând direct autoritățile: „Ministerul Educației face forme fără fond”.
Pentru ca o evaluare standardizată să aducă un plus de valoare real, directoarea sugerează adoptarea unui model inspirat din sistemul britanic, bazat pe pregătire prealabilă extinsă și accesibilitate. „Ar fi trebuit ca, în ani de zile, cei care concep subiectele să facă un set de 300-400 astfel de subiecte pe care copiii să le acceseze și să le lucreze singuri, de bună voie și nesiliți de nimeni, așa cum se întâmplă, de exemplu, în Anglia”, a punctat aceasta.
