Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS) indică o continuare a contracției economiei românești în primul trimestru din 2026. În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a susținut joi, la Palatul Victoria, o declarație de presă în care a argumentat că recesiunea și inflația actuală sunt consecințele directe ale politicilor fiscale din anii anteriori. Liderul Executivului a afirmat că cifrele raportate de INS nu reprezintă o surpriză pentru Guvern, considerând că economia trece printr-o etapă necesară de ajustare după o perioadă de cheltuieli publice nesustenabile.
Referindu-se la scăderea Produsului Intern Brut (PIB), premierul interimar a caracterizat recesiunea tehnică drept o corecție firească. Bolojan a acuzat guvernele din perioada 2023-2024 că au generat o creștere economică artificială prin împrumuturi masive.
„În privința creșterii economice, având în vedere revizuirea datelor, suntem în al doilea trimestru de recesiune. Chiar dacă nu pare un semn bun, e un semn că economia se însănătoșește. În 2024, deficitul a fost 7%, creșterea a fost doar 1%. Acum suntem în momentul adevărului: asta e starea reală a economiei fără deficite imense”, a declarat Ilie Bolojan.
Pentru a descrie măsurile de reducere a deficitului implementate de actualul cabinet, premierul a folosit o metaforă legată de stingerea unui incendiu, criticându-i totodată pe adversarii politici.
„E anormal, și imoral, ca atunci când guvernele noastre din 2023, 2024 au dat foc la acoperișul casei, au generat deficite prin aruncarea banilor în toate direcțiile în scop electoral, să îl critici pe cel care a venit să stingă focul. Când stingi focul, inevitabil apa mai distruge câte ceva, ce oricum nu putea fi salvat”, a subliniat oficialul.
Explicațiile privind inflația de peste 10%
În ceea ce privește rata anuală a inflației, care a ajuns în aprilie 2026 la 10,7% comparativ cu luna similară a anului trecut, Ilie Bolojan a enumerat o serie de factori interni și externi.
„Inflația e un rezultat cumulat care înseamnă că dacă ai deficite imense arunci bani în piață, adică un efect inflaționist”, a explicat acesta. Pe lângă masa monetară excedentară, premierul a adăugat pe lista cauzelor creșterea TVA, liberalizarea pieței de energie, costurile ridicate ale îngrășămintelor din agricultură și efectele economice ale tensiunilor geopolitice din Iran. Totuși, șeful Executivului a oferit o proiecție optimistă pentru a doua jumătate a anului: „Inflația anuală va începe să scadă, iar în august vom coborî spre 6%.”
Un alt punct atins în cadrul declarațiilor a fost modul de calcul al deficitului și suspiciunile din spațiul public privind eventualele arierate (facturi neplătite) ale statului. Bolojan a respins acuzațiile conform cărora ajustarea fiscală s-ar fi realizat prin blocarea plăților către furnizori sau constructori.
„Că suntem pe calea cea bună o arată scăderea deficitului de anul trecut și mi se pare total fals să spui că am redus deficitul prin neplata facturilor. Am avut o diferență minimă între deficitul cash și deficitul ESA, ceea ce înseamnă că facturile, inclusiv cele vechi, au fost plătite”, a precizat premierul interimar.
Contextul statistic: Ce arată datele oficiale INS
Declarațiile premierului vin pe fondul unor rapoarte economice negative. Potrivit Institutului Național de Statistică, economia României s-a contractat la începutul anului 2026, atât față de trimestrul anterior, cât și față de aceeași perioadă a anului trecut.
Această scădere confirmă intrarea în recesiune tehnică, prelungind trendul descendent de la finalul anului 2025. Produsul Intern Brut în trimestrul IV din 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Anterior, și în trimestrul III se înregistrase o scădere de 0,2% față de trimestrul II. Concomitent, rata anuală a inflației se menține la un nivel ridicat, de 10,7% (aprilie 2026 vs. aprilie 2025).
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
