Proiectul legislativ care propune reintroducerea uniformelor școlare obligatorii, recent adoptat de Senat, a declanșat un val de nemulțumiri, culminând cu un protest național al elevilor. Inițiativa, susținută de PSD, PNL și AUR (cu abținerea USR), vizează transformarea vestimentației într-o obligație legală, argumentând că această măsură ar diminua discriminarea și bullying-ul bazat pe statutul socio-economic. În replică, reprezentanții elevilor, experții în educație și chiar Ministerul Educației contestă vehement eficiența unei astfel de abordări.
Proiectul de lege a parcurs deja prima etapă legislativă, trecând de Comisia pentru Învățământ din Senat pe 15 septembrie 2026. Deși forma actuală a eliminat prevederile inițiale extrem de controversate – care propuneau, conform senatorului USR Ștefan Pălărie, amenzi între 1.000 și 5.000 de lei pentru părinții și școlile care nu respectau obligativitatea – fundamentul inițiativei a rămas intact: impunerea la nivel național a unei ținute școlare unice.
Argumentul al inițiatorilor este că uniformele ar estompa diferențele vizibile dintre elevi. În expunerea de motive, semnată inclusiv de senatorul PSD Daniel Zamfir, se susține că „diferențele socio-economice dintre elevi, vizibile pregnant în vestimentația adoptată”, ar alimenta „fenomene de excludere socială, presiune psihologică și bullying bazat pe statutul financiar al familiei”. Documentul afirmă, de asemenea, că o ținută unică ar genera „un mediu bazat pe meritocrație și respect reciproc”.
Reacția elevilor: protestul „în negru” și respingerea uniformizării
Opoziția față de lege s-a materializat printr-un protest inedit, coordonat de Consiliul Național al Elevilor (CNE). Luni, 28 septembrie, sute de mii de elevi din întreaga țară au fost îndemnați să vină la cursuri îmbrăcați în negru.
„Poate suna interesant faptul că fix noi respingem această măsură de a purta toți aceeași culoare și aceeași uniformă, însă credem cu tărie că acesta ar fi un mesaj mult mai puternic decât dacă am purta o banderolă albă, de exemplu, cum am mai avut în trecut”, a explicat Alexandru Manole, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași, subliniind caracterul voluntar al protestului.
CNE contestă direct eficiența măsurii propuse. „Consiliul Elevilor se opune clar acestei propuneri și considerăm și credem cu tărie că introducerea uniformei nu ar facilita cu siguranță eliminarea bullying-ului din școli”, a declarat Manole, menționând că organizația primește frecvent sesizări privind cazuri de violență și hărțuire inclusiv din instituțiile „unde știm cu siguranță că uniforma se poartă”.
Bogdan Lucian Gogan, reprezentant al CNE Teleorman, a punctat la TVR Info că impunerea unei ținute unice nu rezolvă inechitățile profunde: „Foarte ușor ei [elevii] pot să găsească motive pentru a continua cu bullyingul de tipul… unul are un model de telefon mai nou decât celălalt, altul are o pereche de încălțăminte mai scumpă”. Acesta consideră că decizia privind vestimentația ar trebui „să rămână la latitudinea unității de învățământ”.
Mai mult, protestul elevilor vine și ca reacție la lipsa de dialog. „Un prim lucru pe care ni l-am dorit întotdeauna a fost acela de a fi consultați”, a precizat Gogan, subliniind că CNE nu a fost chemat la discuții, nici măcar în comisia senatorială.
Schimbarea de retorică a inițiatorului
Reacția elevilor l-a determinat pe senatorul Daniel Zamfir să își modifice vizibil discursul. După ce inițial descrisese CNE drept „un grup de elevi care s-au adunat” și asociase criticile aduse proiectului cu „curentul neomarxist”, Zamfir a declarat, în ziua protestului, la Radio România Actualități: „Aș vrea să încep transmițându-le tuturor elevilor că sub nicio formă legea nu e îndreptată împotriva lor și sunt deschis săptămâna asta să avem o discuție împreună, ca să facem legea mai bună”.
Totodată, senatorul a nuanțat argumentele inițiale, recunoscând că măsura nu este o soluție miraculoasă: „Evident că impunerea ținutei școlare nu rezolvă pe deplin problemele învățământului și nici problema bullying-ului (…) Dar cred că e un prim pas spre recâștigarea sentimentului de mândrie… și de apartenență la comunitatea școlară pe care elevul și-a ales-o.”
CNE a acceptat invitația la dialog, reiterând însă că până în acel moment nu a existat o consultare oficială din partea niciunuia dintre cei 34 de inițiatori ai legii.
Opinii divergente: de la părinți la experți și Minister
Federația Națională a Părinților Edupart s-a opus vehement sancțiunilor financiare inițiale. Cătălin Nan, președintele federației, a susținut că decizia privind un cod vestimentar ar trebui descentralizată la nivelul comunităților școlare, și nu impusă prin lege.
În mod similar, Ministerul Educației a respins proiectul. Ministrul Mihai Dimian a subliniat absența unor studii care să confirme eficiența uniformelor în reducerea bullying-ului: „Resursele necesare pentru introducerea uniformelor obligatorii, dacă au fost identificate, ar putea fi orientate către alte măsuri cu un impact mult mai mare asupra educației și a stării de bine a elevilor”.
Această poziție este susținută de expertul în politici educaționale Radu Szekely, consilier onorific al ministrului. Acesta a argumentat, citând studii internaționale, că uniforma doar transferă ținta agresiunilor (către încălțăminte, telefoane etc.) și propune măsuri bazate pe dovezi: formarea profesorilor, consilieri școlari și programe de educație socio-emoțională. „Îmbrăcăm copiii la fel pentru că adulții din sistem sunt obosiți, iar o uniformă este mai ieftină decât un consilier școlar și mai vizibilă decât un program de formare”, a concluzionat Szekely.
Decizia finală privind reintroducerea obligativității uniformei aparține Camerei Deputaților, forul decizional în acest caz.
