Rezultatele testării PISA 2025, care plasează peste o treime dintre elevii români (38,5%) sub nivelul competențelor de bază la Științe, Matematică și Citire, necesită o analiză amplă a cauzelor, de la mediul socioeconomic la formarea cadrelor didactice și autonomia unităților de învățământ, susține Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație. În cadrul unui interviu acordat emisiunii „Starea Educației”, aceasta a subliniat că declinul performanțelor școlare este un fenomen global, vizibil încă din anii 2000, însă particularitățile sistemului românesc accentuează aceste vulnerabilități.
Potrivit Lilianei Romaniuc, rezultatele PISA nu trebuie privite ca o ierarhizare a elevilor sau o evaluare a cadrelor didactice, ci ca un diagnostic al întregului sistem educațional. „Este foarte important să spunem că PISA nu ierarhizează copiii, PISA nu ne spune cât de buni sunt copiii sau cât de lipsiți de performanță, nu ierarhizează profesorii. […] Se uită la sistemele educaționale în totalitate”, a declarat aceasta.
Incapacitatea aplicării cunoștințelor în situații reale
Un procent semnificativ de elevi se situează sub nivelul 2 de competență la matematică, prag considerat minim pentru rezolvarea unor probleme din viața cotidiană. Președinta Asociației Române de Literație a explicat că dificultatea nu constă neapărat în lipsa cunoștințelor teoretice, ci în incapacitatea de a le aplica. Aceasta a oferit exemplul calculării ariei unei suprafețe neregulate, situație în care elevii întâmpină dificultăți dacă informațiile nu sunt structurate sub forma clasică a problemelor școlare. „Noi facem evaluarea în termeni de «se dă» și «se cere»”, a precizat Romaniuc, adăugând că în situațiile reale, elevul trebuie să extragă singur datele și metoda de rezolvare.
Situația este similară și la capitolul citire, unde 48% dintre elevi se află sub nivelul de bază. Experta a subliniat importanța dezvoltării vocabularului la toate disciplinele, nu doar la cele lingvistice. „În afară de limba română și disciplinele lingvistice, noi, ceilalți profesori, nu insistăm atât de mult pe vocabular”, a afirmat Romaniuc, reamintind că în 2012, an cu rezultate bune pentru România la PISA, exista obligativitatea alocării a cinci minute pentru lectură la începutul fiecărei ore, indiferent de materie.
Nici în domeniul digital rezultatele nu sunt încurajatoare, aproape 60% dintre elevi neatingând nivelul minim necesar pentru rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor tehnologice. Faptul că elevii sunt familiarizați cu dispozitivele digitale nu garantează capacitatea lor de a le utiliza în scop educațional, a avertizat experta, subliniind necesitatea unei abordări comune între școală și familie privind utilizarea controlată a tehnologiei.
Factorii determinanți: mediul socioeconomic, autonomia și formarea continuă
Un aspect îngrijorător evidențiat de raport este decalajul major între performanțele elevilor din medii favorizate și ale celor din medii vulnerabile. Romaniuc a subliniat că mediul socioeconomic este „un predictor foarte puternic” și a propus analizarea atentă a procentului de 7% de elevi considerați „rezilienți academic” – cei care reușesc să obțină rezultate bune în ciuda condițiilor dezavantajoase – pentru a identifica și multiplica bunele practici.
Dincolo de efectele pandemiei, președinta Asociației a punctat necesitatea reformării modului în care funcționează unitățile de învățământ, propunând acordarea unei autonomii reale școlilor, inclusiv în ceea ce privește selecția personalului didactic. În plus, aceasta pledează pentru o profesionalizare a managementului școlar, sugerând ca viitorii directori să parcurgă un program de formare managerială riguros înainte de a prelua funcția.
În ceea ce privește cadrele didactice, Romaniuc a criticat sistemul actual de formare continuă, motivat adesea doar de acumularea de credite, și a solicitat Ministerului Educației să fie mult mai selectiv în privința calității acestor programe. „Atâta timp cât noi, profesorii, mergem la formare doar pentru a lua niște credite […] la un moment dat, te duci și iei creditele alea. Îți trebuie, nu-ți trebuie le iei”, a explicat aceasta. De asemenea, a atras atenția că procesul de evaluare a profesorilor ar trebui să țină cont de contextul specific fiecărei școli și să fie precedat de un sprijin adecvat.
