Naomi Pascal, o tânără din satul Bârlești, comuna Erbiceni, a confirmat marți, 28 iulie 2026, intrarea pe locurile bugetate la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”. Performanța ei la examenul de admitere Arhitectură vine după obținerea mediei 10 la Bacalaureat, un rezultat singular în contextul în care a urmat cursurile unui liceu tehnologic din Podu Iloaiei. Dincolo de reușita personală, cazul ei expune un contrast major între determinarea individuală și statisticile naționale care arată vulnerabilitățile cronice ale învățământului rural și profesional.
Admiterea la Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași impune o metodologie diferită de evaluare, concepută pentru a testa atât cunoștințele teoretice, cât și aptitudinile practice. Media finală de 9,34 obținută de candidată a fost calculată dintr-o pondere de 70% a notei la proba practică de desen (9,07) și 30% media de la Bacalaureat (10).
Cu acest punctaj, absolventa Colegiului Tehnic „Haralamb Vasiliu” din Podu Iloaiei s-a clasat pe locul al șaselea pe lista candidaților admiși pe locurile finanțate de la bugetul de stat.
Proba practică a presupus evaluarea competențelor la desen tehnic. Concret, candidații au avut la dispoziție cinci ore pentru a realiza trei planșe care au inclus reprezentarea unei clădiri și a două volume. Acest tip de examinare necesită de obicei o pregătire specifică îndelungată, greu accesibilă în afara centrelor urbane mari, unde se concentrează profesorii de specialitate.
Costurile ascunse ale performanței și soluția din mediul rural
Pregătirea pentru facultățile de arhitectură implică, la nivel național, un efort financiar considerabil din partea familiilor. Costul meditațiilor pentru desenul tehnic și liber, esențiale pentru promovarea probei practice, variază între 100 și 250 de lei per ședință, totalizând mii de lei pe parcursul unui an de pregătire.
Pentru a acoperi aceste costuri, tânăra din comuna Erbiceni a oferit meditații la matematică elevilor din propriul sat. Când fondurile obținute din această activitate s-au epuizat, sprijinul financiar a fost preluat de doi apropiați ai familiei. Această rețea locală de sprijin a substituit lipsa unor programe instituționale de susținere a elevilor performanți din zonele defavorizate economic.
