La finalul probei de matematică din cadrul sesiunii Evaluării Naționale, subiectele au devenit subiectul unei dezbateri intense în spațiul public. Profesorul Mihail Iordache, cunoscut pentru intervențiile sale în domeniu, a formulat critici punctuale la adresa structurii testului, susținând că gradul de dificultate nu a reflectat în mod echilibrat programa parcursă la clasă.
Analiza profesorului Mihail Iordache nu vizează doar gradul de dificultate al exercițiilor, ci modul în care acestea sunt calibrate pentru un examen național. Într-o declarație recentă, cadrul didactic a subliniat că subiectele la matematică au pus probleme tehnice care, în opinia sa, depășesc competențele medii așteptate la finalul gimnaziului.
„O evaluare trebuie să fie un barometru al cunoștințelor acumulate de toți elevii, nu un concurs pentru ierarhizarea elitelor”, a precizat profesorul Iordache. Acesta susține că anumite formulări au fost ambigue, obligând elevii să deducă cerința mai degrabă decât să aplice algoritmi standardizați.
Principala îngrijorare exprimată de profesorul Iordache în cadrul analizei sale se referă la presiunea suplimentară creată asupra elevilor. Acesta consideră că, atunci când dificultatea itemilor oscilează prea mult față de exemplele oficiale publicate de Minister, încrederea elevilor în procesul de evaluare scade.
-
Ritmul de lucru: Profesorul atrage atenția că structura testului a forțat un ritm care a lăsat puțin timp pentru verificarea rezultatelor.
-
Divergența pedagogică: Declarațiile sale sugerează că există o ruptură între „ce se predă la școală” și „ce se cere la examen”, o temă recurentă în discuțiile despre sistemul de învățământ din România.
