Începând cu anul școlar 2026–2027, 32 de licee din România, printre care și trei unități de învățământ din județul Iași, vor pilota noi planuri-cadru alternative. Această decizie administrativă permite reorganizarea orarului clasic, oferind elevilor posibilitatea de a-și personaliza o parte semnificativă din materiile studiate. Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației, a detaliat mecanismele acestui proiect în cadrul unui interviu acordat emisiunii „Starea Educației” de la Radio Iași, explicând că măsura vizează creșterea autonomiei școlare.
Până în prezent, Ministerul Educației a aprobat 77 de modele de planuri-cadru alternative. Fereastra de înscriere pentru unitățile de învățământ care doresc să participe la această pilotare rămâne deschisă până la 31 mai.
La nivelul județului Iași, trei instituții cu profiluri diferite au fost deja incluse în program:
- Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Iași (învățământ public teoretic);
- Liceul „Eviss” din Valea Adâncă (învățământ privat);
- Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani (învățământ tehnologic).
În cadrul interviului de la Radio Iași, Radu Szekely a subliniat că inițiativa aduce o modificare structurală, nu doar de formă: „Nu vorbim despre o cosmetizare a unor planuri cadru care există, ci despre o schimbare de fond. Liceele vin cu o soluție diferită pentru elevi. Trunchiul comun, adică acele discipline obligatorii, sunt mult mai clar definite și mult mai puține ca procent din numărul total de ore”.
Cum se împart orele: Trunchiul comun și curriculumul la alegere
Noul sistem propune un mecanism dual de repartizare a orelor de studiu, conceput pentru a menține un standard național la examene, dar și pentru a permite flexibilizarea curriculei:
- Trunchiul comun (aprox. 1.800 de ore pe ciclu liceal): Acest volum orar este obligatoriu și acoperă competențele fundamentale necesare pentru promovarea examenului de Bacalaureat. Conform reprezentanților ministerului, existența acestui nucleu asigură și posibilitatea de transfer al elevilor între licee, fără a crea decalaje de pregătire.
- Curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ): Restul normei orare este constituit dintr-o paletă de cursuri propuse de unitatea de învățământ, din care elevii își pot alege materiile în funcție de interesul profesional.
O trăsătură a noilor modele aprobate este estomparea granițelor clasice dintre discipline. Analiza planurilor-cadru alternative indică orientarea către transdisciplinaritate. De exemplu, în cadrul ariei curriculare Arte, au fost introduse cursuri precum „Design de magazine” sau „Design de produs”.
O altă modificare prevăzută în cele 77 de planuri aprobate este includerea obligatorie a stagiilor de practică și a perioadelor de voluntariat, chiar și pentru profilurile teoretice, obiectivul fiind familiarizarea timpurie a elevilor cu cerințele pieței muncii. „Elevii nu mai învață doar pentru note sau pentru că o materie este impusă în orar. Ei aleg ceea ce consideră util pentru dezvoltarea lor personală și profesională”, a precizat Radu Szekely.
Impactul asupra normei didactice și autonomiei școlare

Adoptarea planurilor-cadru alternative impune profesorilor regândirea metodelor de predare și a conținutului educațional. Deși acest proces necesită un efort de adaptare la nivel de planificare, legislația permite acum constituirea normei didactice integral din ore opționale (CDEOȘ), atenuând astfel temerile legate de pierderea catedrelor.
„Profesorii ies din rutina predării aceleiași materii decenii la rând și primesc libertatea să inoveze, adică să creeze opționale și materii noi, moduri noi de predare. […] Profesorul devine stăpânul propriei discipline, stăpânul propriei ore și face exact cum crede și ce crede mai bine pentru elevii din fața lui”, a declarat consilierul ministrului la Radio Iași.
Un impact specific se va înregistra în învățământul tehnologic, unde actualizarea programei este adesea decalată față de inovațiile din industrie. Colegiul din Pașcani, inclus în proiectul-pilot, va beneficia de o autonomie crescută în ajustarea ofertelor educaționale.
Conform oficialilor, liceele tehnologice care aplică aceste planuri vor avea posibilitatea să modifice cursurile la decizia elevului de la un an la altul, în funcție de evoluțiile tehnologice, menținând aceleași competențe generale, dar adaptând conținutul la standardele actualizate ale industriei. „Liceele tehnologice devin mult mai agile pentru că și-au lăsat libertatea de a-și schimba cursurile. […] Un copil care intră la liceu în 2026 și unul care intră în 2029, la acest liceu, probabil va studia lucruri diferite pentru aceeași calificare”, a exemplificat Szekely.