Ministerul Educației a centralizat rezultatele obținute de cei peste 173.000 de elevi de clasa a VIII-a care au susținut simularea Evaluării Naționale 2026. Datele indică o rată de promovabilitate deficitară la nivel național, o treime dintre elevi nereușind să obțină nota 5 la disciplinele de bază. Simularea examenului de Evaluare Națională, desfășurată în peste 4.500 de unități de învățământ, reprezintă un instrument de diagnostic pentru nivelul de pregătire al elevilor cu trei luni înainte de examenul propriu-zis. Notele obținute nu se trec în catalog (decât la cererea expresă a elevului/părintelui), scopul principal fiind familiarizarea cu rigoarea examenului și identificarea lacunelor de cunoștințe. Conform datelor publicate, aproximativ o treime din actuala generație de clasa a VIII-a nu a atins baremul minim pentru nota 5 la evaluările de bază.
Pentru a înțelege exact tabloul educațional actual, este necesară o analiză a datelor tehnice extrase din cele peste 298.000 de lucrări corectate la cele două discipline principale:
- Limba și literatura română: Din cele peste 145.200 de lucrări evaluate, peste 30% au fost notate sub pragul de 5. La polul opus, aproximativ 8% dintre elevi au reușit să obțină note cuprinse între 9 și 10.
- Matematică: La științele exacte, rata de nepromovare este ușor mai ridicată. Din 144.400 de lucrări corectate, peste 34% au primit note sub 5. De asemenea, procentul celor care au obținut note între 9 și 10 este semnificativ mai mic comparativ cu proba de limba română: doar 3,28% la nivel național.
- Limba maternă: Statisticile indică o tendință diferită la această probă. Din cele 8.700 de lucrări evaluate, peste 50% au obținut note între 8 și 10, reprezentând cel mai ridicat procent de performanță medie superioară din cadrul simulării.
Discrepanțe teritoriale: Distribuția pe județe și poziția Iașului
Cifrele centralizate demonstrează diferențe structurale considerabile între județe, corelate adesea cu indicatorii socio-economici și demografici ai regiunilor respective. În județele Călărași, Ialomița, Covasna și Harghita se înregistrează cele mai scăzute rate de promovabilitate, jumătate dintre elevi (50%) nereușind să obțină nota 5 la Matematică sau Limba Română. Aceste date indică o nevoie imediată de implementare a unor programe de recuperare remedială la nivelul acestor inspectorate școlare județene.În contrast, cele mai mari ponderi ale notelor de 9 și 10 se concentrează în marile centre universitare. Elevii din București, Cluj și Timiș înregistrează cele mai bune performanțe la ambele discipline.
În acest context național, județul Iași se distinge pozitiv la proba de Matematică. Alături de București, Cluj și Timiș, Iașul furnizează o proporție semnificativă din procentul de 3,28% reprezentat de elevii cu note între 9 și 10. Această performanță este susținută în principal de colegiile naționale din municipiu, care mențin un standard ridicat de pregătire. Cu toate acestea, la o analiză de profunzime, rezultatele județene reflectă, de regulă, un decalaj între mediul urban (în special școlile de centru) și unitățile de învățământ din zona metropolitană și mediul rural.
Rezultatele slabe obținute de un procent atât de mare de elevi ridică problema asimilării programei, în special la Matematică, materie cu o structură cumulativă. Din perspectivă administrativă și didactică, rolul acestor rezultate este declanșarea planurilor individuale și colective de învățare remedială. În lunile aprilie, mai și iunie, unitățile de învățământ au obligația de a analiza aceste rezultate la nivelul consiliilor profesorale și de a adapta metodele de predare și recapitulare pentru a spori șansele de reușită ale elevilor la Evaluarea Națională din vară.
