România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a abandonului școlar timpuriu din Uniunea Europeană, cu un procent de 15,5% raportat pentru anul 2025, potrivit datelor Eurostat. Fenomenul afectează disproporționat regiunile țării, unde statisticile oficiale indică o fractură între mediul urban și cel rural, generând pierderi pe termen lung evaluate de experții economici la zeci de miliarde de euro.
În timp ce media europeană a scăzut constant în ultimul deceniu, ajungând la 9,1% în 2025, România stagnează la peste 15%. Mai mult, țara noastră prezintă o anomalie demografică în raport cu tendințele blocului comunitar: dacă la nivelul UE băieții abandonează școala într-o proporție mai mare decât fetele, în România situația este similară sau chiar inversată, fenomen vizibil în special în rândul tinerelor din comunitățile rurale defavorizate.
La nivel regional, zona de dezvoltare Nord-Est a reprezentat istoric un punct critic. Deși mediile naționale s-au mai ajustat, județele din această regiune continuă să raporteze rate ridicate de părăsire a sistemului educațional, în special în segmentul învățământului profesional și tehnic, unde județe precum Vaslui, Botoșani sau Bacău au înregistrat procente de eșec școlar peste media altor regiuni.
Unde este cel mai vizibil abandonul în județul Iași: rural vs. urban
Datele centralizate de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Iași pentru perioada 2020-2025 arată că 2.047 de elevi ieșeni au părăsit definitiv sistemul de învățământ obligatoriu. Dintre aceștia, 1.473 de elevi (reprezentând aproape 72%) provin din mediul rural, comparativ cu doar 574 de cazuri înregistrate în mediul urban.
Statisticile indică o agravare a situației la nivelul claselor primare din satele ieșene, unde rata abandonului a crescut cu peste 53% în ultimii ani. O analiză a anului școlar 2024-2025 confirmă menținerea acestui decalaj: ISJ Iași a raportat 263 de elevi aflați în abandon în mediul rural, față de 62 în zona urbană.
Dincolo de sărăcie, un raport World Vision din 2024 arătând că 62% dintre copiii din mediul rural sunt implicați în activități lucrative – sistemul educațional se confruntă cu probleme de organizare. În județul Iași, aproape 31% din unitățile școlare (184 de structuri) funcționează cu maximum 49 de elevi. Această depopulare menține în viață sistemul claselor cu predare simultană, unde învață peste 4.750 de elevi ieșeni din ciclul primar, un factor asociat direct cu riscul de eșec școlar.
Accesul la educație este îngreunat și de problemele de infrastructură și transport. În acest context, un contract atribuit de Consiliul Județean Iași, prin PNRR, pentru achiziția microbuze școlare electrice pentru a facilita deplasarea elevilor la unitățile de învățământ.
Pe lângă neajunsurile materiale, organizațiile atrag atenția asupra fenomenului copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate și asupra cazurilor de segregare școlară a elevilor de etnie romă, care descurajează participarea la cursuri. În 2016, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a amendat o unitate de învățământ și ISJ Iași pentru izolarea elevilor romi într-un corp de clădire separat, situații similare fiind sesizate ulterior și la alte școli din municipiu.
Impact economic estimat la 107 miliarde de euro
Incapacitatea de a reține tinerii în sistemul de educație se traduce într-o problemă macroeconomică majoră. România are cea mai mare rată din Europa de tineri din categoria NEET (care nu studiază și nu lucrează), de 19,4%.
Un studiu realizat în 2024 de Universitatea din București pentru AmCham România arată că un tânăr care abandonează școala va genera cu aproximativ 190.000 de euro mai puțină valoare adăugată pe parcursul vieții sale active comparativ cu un absolvent de liceu. La nivel național, pierderea cumulată pe durata de viață a cohortelor afectate este estimată la 107 miliarde de euro, sumă ce reprezintă echivalentul a peste 35% din PIB-ul anual al țării, reflectată în taxe neîncasate și costuri crescute cu asistența socială.
Pentru a combate acest fenomen, autoritățile au demarat programe susținute din fonduri europene. Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, bazat pe Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, a reușit să reducă riscul de abandon în 45% dintre școlile incluse în prima etapă, conform evaluărilor Băncii Mondiale, deși implementarea s-a lovit de blocaje birocratice la nivelul achizițiilor locale.
În paralel, programul „Masă Sănătoasă” acoperă în acest an școlar 48 de unități din județul Iași, oferind sprijin alimentar pentru peste 22.700 de copii. La nivel de politici publice pe termen lung, experții în educație propun adoptarea unor modele europene de succes – precum finanțarea suplimentară a școlilor din zone defavorizate (modelul portughez) – și comasarea școlilor rurale mici în campusuri educaționale moderne, deservite de rețele eficiente de transport școlar.
