Sute de unități de învățământ din județul Iași și mii la nivel național funcționează în prezent cu echipe manageriale numite prin detașare. Deși mandatele obținute prin concurs au expirat în masă la începutul anului 2026, Ministerul Educației nu a avansat încă un calendar oficial pentru noile evaluări. Prezent recent la o întâlnire regională cu directorii de școli la Botoșani, ministrul Educației, Mihai Dimian, a declarat că viitorul concurs va fi organizat, cel mai probabil, în luna octombrie.
Sistemul de învățământ preuniversitar parcurge o perioadă de tranziție la nivel decizional. Conform datelor oficiale, mandatele obținute prin concurs de către aproximativ 60% dintre directorii de unități de învățământ au expirat la 16 ianuarie 2026. O altă serie a expirat în luna aprilie, iar ultima tranșă, formată din managerii care au susținut evaluarea în 2022, își va încheia mandatele în perioada următoare.
În lipsa organizării unor noi concursuri, posturile de conducere au fost ocupate prin detașări dispuse de inspectoratele școlare județene. Această procedură, deși prevăzută de lege pentru situații tranzitorii, modifică statutul managementului școlar: directorii nu mai beneficiază de garanția unui mandat de patru ani validat prin concurs, coordonarea școlilor fiind dependentă administrativ de deciziile inspectoratelor.
Deși inițial au existat discuții referitoare la o posibilă testare în lunile mai-iunie, calendarul a fost decalat. Secretarul de stat Sorin Ion a menționat public posibilitatea amânării pentru toamnă, scenariu confirmat de ministrul Mihai Dimian la începutul lunii aprilie:
Noua metodologie: Profilul profesional al managerului școlar
O etapă premergătoare organizării concursului o reprezintă definirea noului set de cerințe pentru candidați. Pe 11 martie 2026, Ministerul Educației a lansat în consultare publică „Profilul profesional al managerului școlar”, un document de orientare care are la bază modele din state precum Finlanda și Estonia, precum și recomandări OCDE.
Cerințele tehnice pentru viitorii manageri sunt structurate astfel:
- Competențe definite: Viitorii directori trebuie să demonstreze 5 competențe profesionale generale, fiecare fiind detaliată în câte 4 competențe specifice.
- Atribuții extinse: Documentul pune accent pe trecerea de la managementul administrativ clasic la leadership educațional, incluzând domenii precum managementul curricular, coaching-ul angajaților, medierea conflictelor și luarea deciziilor fundamentate pe date statistice.
- Evaluare bidirecțională: Proba de concurs ar putea fi împărțită într-o evaluare a aptitudinilor personale (leadership) și o probă axată strict pe legislație și cunoștințe de specialitate.
O analiză a cadrului legislativ actual indică însă anumite limitări în aplicabilitatea acestui profil. Deși documentul solicită aptitudini de, legislația în vigoare nu oferă directorilor autonomie decizională, financiară sau de resurse umane completă, o parte semnificativă din deciziile strategice necesitând aprobarea sau avizul Inspectoratului Școlar. Referitor la informațiile din spațiul public privind obligativitatea testării unei limbi străine în cadrul concursului, ministrul Dimian a adus clarificări privind rolul documentului lansat în dezbatere:
„Acest profil nu este o fișă a postului, sunt direcții. (…) Am văzut că a apărut în presă că se va da o probă la limba străină. Nu am discutat despre așa ceva, dar putem să fim onești și să spunem: pe viitor, dacă voi fi director, ținând cont de experiența din proiectele europene, este utilă o limbă străină. Că se va cere o adeverință, că se va da o probă – ceea ce nu cred – rămâne de văzut. Momentan, profilul reprezintă un ghid, un ajutor”.
Norma didactică și salarizarea: modificări și impact
Pe lângă metodologia de concurs, în sistemul preuniversitar există discuții cu privire la corelarea normei didactice cu salarizarea aferentă funcției de conducere. Conform noilor reglementări, directorii sunt obligați să susțină ore de predare (norma didactică) incluse în mod direct în programul lor standard de management. Ministrul Educației a abordat acest subiect, explicând contextul în care s-a ajuns la această măsură.
Anterior, salariul de bază al unui director (calculat pe baza unei reglementări distincte de cea a cadrelor didactice de predare) era adesea similar sau inferior celui obținut de un profesor cu vechime. Pentru a compensa acest dezechilibru financiar și volumul suplimentar de responsabilități, mulți directori susțineau ore de predare în afara normei de management, fiind remunerați suplimentar în regim de „plată cu ora”. Integrarea actuală a orelor de predare în norma de bază a eliminat această sursă de venit, generând discuții referitoare la raportul dintre volumul total de muncă și nivelul salarial actual.
„Există această nemulțumire legată de numărul de ore din norma de director. (…) Problema principală era că salariul actual de director a ajuns să fie aproape echivalent cu salariile de profesori, în timp ce munca dumneavoastră implică o responsabilitate mult mai mare. Iată, s-au adăugat acum și aceste ore care poate, puse în afara normei, reprezentau un beneficiu suplimentar. În acest context vom vedea calea de acțiune”, a concluzionat reprezentantul Ministerului Educației.
