Sistemul de învățământ din România, aspru criticat de ieșeni: „Elevii nu mai au respect, iar legislația este prea permisivă”

Echipa Ora de Iași a realizat un sondaj de opinie pe străzile municipiului pentru a afla cum percep cetățenii sistemul de învățământ din România la jumătatea anului 2026. Într-o perioadă marcată de schimbări legislative majore în educație, răspunsurile ieșenilor reflectă o nemulțumire generalizată, concentrată pe trei direcții clare: prăbușirea autorității cadrelor didactice, ineficiența legislației și lipsa de implicare a familiilor în formarea elevilor.

Pentru a oferi o imagine completă, am pus în oglindă opiniile subiective culese din stradă cu datele statistice oficiale și noile reglementări ale Ministerului Educației.

Cea mai frecventă critică adusă de trecători vizează dispariția respectului față de profesori și vulnerabilitatea acestora în fața comportamentului elevilor și al părinților. Un ieșean a evaluat situația actuală în termeni duri, criticând fragmentarea anului școlar și presiunea pusă pe dascăli.

„Prost. Nu mai este cum era înainte”, a declarat acesta. „Copiii au 70 de vacanțe. Bacul cum îl ia și după aceea părinții se duc la profesor, ia la bătaie profesorii că de ce nu i-a pus notă de trecere. În special elevii n-au respect. (…) Când eram eu, tremuram în fața părinților și în fața profesorului. Când venea și îmi spunea maică-mea: «Ce-ai mai făcut?», nu comentam. Acuma învățământul e la pământ”.

Un alt respondent a analizat problema dintr-o perspectivă sistemică, argumentând că statutul cadrului didactic a fost erodat atât de legi, cât și de atitudinea societății.

„Cadrele didactice nu sunt respectate nici la nivel de legislație. Legislația învățământului e prea permisivă pentru elevi în primul rând și, în al doilea rând, nici societatea nu respectă cadrele didactice. Asta e o bază. Dacă n-ai respect, s-a terminat tot”, a explicat bărbatul.

Nostalgia rigorii: Uniforme și departajare vizuală

Compararea școlii actuale cu sistemul din perioada comunistă a fost un alt laitmotiv al sondajului. Mai mulți cetățeni asociază calitatea educației cu rigoarea vestimentară și comportamentală din trecut. Un bărbat a caracterizat situația de astăzi drept „cel puțin jalnică”, justificându-și opinia prin prisma experienței personale: „Pentru că am făcut școlile și studiile pe vremea împușcatului și era altfel”.

O ieșeancă a propus reintroducerea unor norme clare care să delimiteze statutul profesorului de cel al elevului, reclamând haosul din unitățile de învățământ.

„Aș fi de părere să se poarte o ținută, să fie uniformă cum am fost eu odată. Și un pic de respect față de profesori”, a afirmat femeia. „Regulă, reguli în școală, nu să faci ce vrei. Că se duc elevii și fac ce vor ei. Păi da ori ești profesoară, ori ești elevă, se vede diferența între domnul profesor și elev”.

Rezultate școlare în scădere: Cine poartă responsabilitatea?

Dincolo de problemele de disciplină, calitatea actului educațional rămâne un motiv de îngrijorare. Un tânăr intervievat a rezumat succint situația performanțelor academice: „Avem rezultate din ce în ce mai slabe, rezultate medii nu prea avem”.

Când vine vorba de identificarea vinovaților pentru aceste rezultate, unii cetățeni transferă responsabilitatea de la corpul profesoral către mediul familial. O doamnă chestionată a oferit o evaluare extrem de critică a generațiilor actuale, acuzând direct părinții de neglijență.

„Din toate punctele de vedere sunt ratați toți, nu știu nimic”, a spus aceasta. Întrebată dacă vina aparține profesorilor sau părinților, a răspuns ferm: „A părinților. Părinții nu se implică.”

Declarațiile ieșenilor reflectă o realitate statistică documentată de instituțiile de evaluare. În privința performanțelor invocate, rezultatele testelor internaționale PISA arată că peste 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional la matematică, lectură și științe. Acest blocaj calitativ susține percepția publică a „rezultatelor slabe”.

Pe de altă parte, referitor la legislația reclamată ca fiind „prea permisivă”, statul a început să reacționeze. Noul Statut al Elevului, implementat recent de Ministerul Educației, a reintrodus sancțiuni care fuseseră eliminate anterior. Printre acestea se numără posibilitatea exmatriculării elevilor (pentru abateri grave, cu drept de reînscriere anul următor) și introducerea „sălii de detenție” – măsura prin care un elev care perturbă ora poate fi mutat temporar într-un alt spațiu, sub supravegherea unui alt profesor, pentru ca actul educațional al clasei să poată continua.