Sociologul Vasile Dîncu a publicat o analiză a rezultatelor obținute de elevii români la testarea PISA 2025, atrăgând atenția asupra creșterii procentului de analfabetism funcțional și a scăderii performanțelor generale în ultimii zece ani. Potrivit acestuia, deși la prima vedere rezultatele recente par a indica o stabilitate comparativ cu anul 2022, o raportare la datele din 2015 demonstrează un regres semnificativ al sistemului educațional, informează Edupedu.ro.
Analizând datele PISA 2025, care arată că peste jumătate dintre elevii români evaluați nu ating nivelul minim de competență la matematică, sociologul subliniază limitele testării, dar și importanța rezultatelor. Dîncu precizează că, deși evaluarea nu măsoară întreaga capacitate intelectuală a unui copil, ea indică abilitatea adolescenților de a aplica cunoștințele de lectură, matematică și științe în situații practice. „Prima obligație a unei lecturi serioase este să nu confundăm nici cifra cu realitatea, nici imperfecțiunea cifrei cu inexistența realității”, notează acesta, referindu-se la tendința de a contesta rezultatele atunci când sunt nefavorabile.
Un aspect central al analizei este reprezentativitatea eșantionului PISA. Evaluarea a inclus aproximativ 172.000 de adolescenți de 15 ani, reprezentând 76% din totalul populației de această vârstă din România. Dîncu atrage atenția asupra celor 24% dintre tineri care nu sunt incluși în evaluare, printre aceștia putând fi tineri neșcolarizați, elevi care au abandonat studiile sau care se află în clase inferioare nivelului testat.
Conform rezultatelor obținute de elevii participanți, 52% nu au atins nivelul minim de competență la matematică, 48% la lectură și 46% la științe. Sociologul citează estimările OECD, care sugerează că, dacă și tinerii rămași în afara eșantionului s-ar situa sub nivelul minim (Nivelul 2), procentul total al generației care atinge acest prag ar scădea la 41% pentru științe, 40% pentru lectură și 36% pentru matematică.
Declinul performanțelor în ultimul deceniu (2015-2025)
În ceea ce privește scorurile medii, România a înregistrat în 2025 un punctaj de 425 la științe, 419 la matematică și 413 la lectură. Aceste rezultate sunt inferioare mediilor OECD, care se situează la 484, 465 și, respectiv, 465 de puncte. Comparativ cu runda anterioară de testare din 2022, scorurile indică o menținere la științe, o scădere nesemnificativă statistic la matematică (9 puncte) și o scădere semnificativă la lectură (16 puncte).
Totuși, Vasile Dîncu argumentează că raportarea exclusivă la anul 2022 oferă o imagine incompletă și „incorect de simplificatoare”. Extinzând comparația la anul 2015, analiza relevă o scădere de 10 puncte la științe (de la 435 la 425), 25 de puncte la matematică (de la 444 la 419) și 21 de puncte la lectură (de la 434 la 413). În același interval de zece ani, procentul elevilor aflați sub nivelul minim de competență a crescut cu 12% la matematică, 9% la lectură și 7% la științe. „La scara unei generații școlare, aceste pierderi nu mai pot fi numite o simplă variație statistică de etapă”, concluzionează sociologul, avertizând asupra riscului ca „mediocritatea așteptărilor instituționale” să transforme eșecul într-o falsă percepție a stabilității.
