Un schimb dur de replici în mediul online între antreprenorul Mircea Căpățină, cofondator al platformei SmartBill, și cunoscutul consultant de business Doru Șupeală a adus din nou în prim-plan controversa legată de impactul festivalului Untold asupra comunității din Cluj-Napoca, polarizând mediul de afaceri și societatea civilă.
Conflictul digital a pornit de la o analiză publicată de Doru Șupeală — consultant de marketing și management, Managing Director al SPOR (Școala Pentru Oameni Responsabili), CEO al Playmaker Consulting, realizator al podcastului „HackingWork” și lector la Transilvania Executive Education. Acesta a criticat ceea ce a numit o suspendare convențională a principiilor morale în favoarea divertismentului și a profitului.
„La Untold participă zeci de mii de oameni civilizați, care știu că legile sunt importante și somnul este vital pentru sănătate, dar își suspendă principiile și valorile, ignorând că sunt mii de clujeni care suferă din cauza unui festival care bubuie ilegal, până dimineața, patru nopți la rând”,a scris Doru Șupeală pe rețelele de socializare.
Replica nu a întârziat să apară din partea lui Mircea Căpățină, cofondatorul SmartBill. Antreprenorul a contestat argumentul legalității invocat de criticul său, subliniind că evenimentul se bucură de o susținere covârșitoare din partea comunității locale, confirmată prin voturile repetate acordate administrației conduse de Emil Boc. „Ilegalitatea cine a stabilit-o?”, a întrebat retoric Mircea Căpățină, adăugând că „referendumul” real se face la urne și catalogând o parte dintre nemulțumiri drept „gargara de bătrâni supărați pe alții care se distrează”. Într-o intervenție ulterioară în cadrul aceleiași polemici, Căpățină a reiterat că Untold a creat un brand puternic pentru Cluj și aduce venituri majore, respingând ceea ce a numit „elitisme și povești”.
Valul de nemulțumiri din mediul online s-a reflectat direct și în plan administrativ, în timpul ediției din 2026 Primăria Cluj-Napoca fiind inudată de numeroase sesizări din partea locuitorilor din cartiere precum Grigorescu sau Iris. Potrivit relatărilor din presă locală, cetățenii au reclamat poluarea fonică excesivă și vibrațiile de joasă frecvență resimțite acut chiar și cu ferestrele închise, semnalând că nopțile de festival perturbă grav odihna familiilor, inclusiv a persoanelor vulnerabile sau în vârstă. Mai mulți rezidenți au cerut public autorităților locale clarificări privind sancțiunile aplicate organizatorilor pentru depășirea orelor de liniște și nerespectarea reglementărilor privind evenimentele publice în aer liber.
Dezbaterea a atras rapid comentarii din partea altor actori din mediul public și economic. Susținătorii festivalului, precum Marian Silisteanu, au punctat că milioanele de euro atrase în economia locală și vizibilitatea globală oferită orașului justifică un compromis temporar de patru zile, sugerând că opoziția s-ar baza pe frustrări personale sau pe nemulțumiri legate de neimplicarea în specula imobiliară sezonieră. În replică la aceste argumente economice, Doru Șupeală a susținut că „dacă cineva are bani, legile devin opționale, iar banii pot cumpăra sănătatea și bunăstarea oamenilor”, invocând prevederile Legii 61/1991, care impun ca evenimentele publice în aer liber să se încheie până la ora 22:00 (sau cel târziu 23:00) și limitează zgomotul nocturn la maximum 35 de decibeli, în timp ce în zonele rezidențiale măsurătorile ar indica valori de până la 75 de decibeli.
Disputa a implicat și alte voci din societatea civilă, cum este cazul lui Cristian Lungu, care a adus în discuție necesitatea utilizării instrumentelor democratice precum referendumul local pentru tranșarea unor astfel de conflicte urbanistice, făcând paralele și cu situația altor mari aglomerări urbane, cum ar fi zona Romexpo din București. Totodată, discuțiile au evidențiat tensiunea profundă dintre pragmatismul economic — centrat pe turism, ospitalitate și consolidarea imaginii României — și respectarea dreptului la odihnă și sănătate publică al rezidenților, o ecuație cu care marile orașe din România se confruntă tot mai des în fața expansiunii industriei de divertisment de masă.
